Protocolul de la Toronto

Populatiile, dupa cum stim, nu au memorie istorica. Repeta la nesfarsit greselile trecutului, fara a-si da seama ca tocmai aceste erori le-au condus parintii, inaintea lor, spre aceleasi scadente pe care le vor trai sub o forma agravata inainte de sfarsitul secolului nostru.
Observati, de exemplu, prin ce au trecut bunicii lor la inceputul acestui secol, gratie muncii inversunate a predecesorilor nos­tri. Dupa ce au cunoscut, fara limite, liberalizarea moravurilor, abolirea moralei si, cu alte cuvinte, ratacirile spiritului, au cunoscut „Criza economica”, iar apoi, razboiul.
In prezent, copiii si nepotii lor se indreapta spre un deznodamant asemanator, dar si mai grav, caci de asta data finalul ne va permite in sfarsit sa ne punem pe picioare „Noua Ordine Mondiala”, fara ca nici unul dintre ei sa-si dea seama, fiind mult prea preocupati cu totii de a-si satisface in proportie exagerata necesitatile senzuale cele mai primare. „Planul rosu”