Ramaneti toata viata adolescenti!

A fost nevoita sa renunte la sederea la parinti, revenind in graba acasa, in speranta ca lucrurile se vor indrepta. Din pacate insa, starea ei se agrava pe zi ce trecea.
Din cauza cosmarurilor persistente a inceput sa aiba insomnii chinuitoare. De cele mai multe ori, desi lua regulat melatonina, noptile si le petrecea in bucatarie, in timp ce Calin, in cele din urma, cadea rapus de oboseala zilelor lungi petre-cute la Snagov, unde lucra fizic alaturi de muncitorii angajati pentru toate amenajarile si schimbarile care s-au decis si care trebuiau rezolvate pana in septembrie, cand intreaga familie dorea deschiderea scolii.
Apoi, spre dimineata, cand simtea ca nu mai rezista, se baga si ea in pat alaturi de el, dar, in mod cu totul si cu totul straniu si de neinteles, de indata ce ii vedea chipul, o apuca o spaima incontrolabila, care culmina cu atacuri de panica extrem de intense. Simtea ca nu mai poate inspira nici macar o gura de aer, se chinuia, apasandu-se pe piept, cu gura deschisa, inima incepea sa ii bata nebuneste si simtea ca pur si simplu este pe cale sa moara sufocata.
Fugea la baie, disperata, si se stropea cu apa rece pe fata, pe gat, pe piept, udandu-se toata, reusind in cele din urma sa inspire, cu un horcait ingrozitor. Apoi, cand, incetul cu incetul, incepea sa respire cat de cat mai normal, asa uda cum era, se tara pana in bucatarie, se aseza pe un scaun si statea privind in gol pana se lumina de ziua.