Revista Romana de Drept Privat Nr.3 din 2023

Revista Romana de Drept Privat nr.3 din 2023. Timpul garantiilor in vremea schimbarilor Numarul RRDP dedicat garantiilor incearca sa puna „sub semnul discutiei” aceste preconceptii.
Veti gasi aici argumente pentru flexibilitate si schimbare aduse de reprezentanti din toate zonele dreptului (privat). Schimbarea nu inseamna neaparat modificarea „literei” legilor existente, ci mai degraba o citire a lor in cautarea „spiritului” de care au nevoie pentru a fi folositoare.
Iar domeniul garantiilor se dovedeste a fi o sursa inepuizabila de surprize. Este un domeniu care a facut tranzitia de la mentalitatea de clan („there is safety in numbers”) la constiinta apartenentei la Unul („ex pluribus unum”).
Este suficient sa ai un concept unitar pentru a rezolva o multitudine de situatii particulare. Doar ca trebuie sa intelegi ratiunea unitatii si sa accepti multiplele ei fatete.
Pentru traditia crestina asociata, de regula, Romaniei, acest „paradox” al unitatii de esenta (οὐσία) si multitudinii de valente (ὑπόστασις) nu ar trebui sa surprinda pe nimeni. Amplasarea tematicii in context european este incercata de articolul dedicat de Lucian Martimof comparatiei cu dreptul german: Sistemul garantiilor reale imobiliare in dreptul civil german.
Folosind tehnica contrapunctului, autorul reuseste sa gaseasca asemanari acolo unde parea ca nu sunt decat deosebiri, demonstrand astfel ca garantiile sunt simple instrumente menite unei functii comune. Adrian Tamba vine sa explice functionarea unei institutii (aparent) de granita – Fideiusiunea reala – o succinta explorare.
Pasiunea autorului pentru dreptul francez ofera o frumoasa trecere de la un sistem continental la celalalt, cu prezentarea dificultatilor pe care dreptul francez inca le are in a determina regimul juridic al cautiunii reale prinse intre teoria fideiusiunii si cea a ipotecii. Codul civil roman a incercat sa aduca putina siguranta (sic!), rupand (poate prea brutal) cordonul ombilical dintre cautiunea reala si fideiusiune.
Urmeaza un grupaj de texte dedicat unei ciudatenii a Codului civil roman – operatiunile asimilate ipotecii. Dupa excursul german si cel francez, vine randul sistemului nord-american sa-si arate „coltii”.
Profesorul Emod Veress face un tur de orizont, incercand sa plaseze aceste stranii figuri in peisaj, si isi da seama ca specii similare exista si aiurea pe continent: Operatiunile asimilate ipotecii: strania lume a garantiilor „fiduciare”. Apoi, Calin-Theodor Stefanopol se aventureaza intr-o tema mai nisata, dar care il forteaza sa caute o explicatie generala privind natura acestor variae causarum figurae.
Analizand Operatiunile asimilate ipotecilor privite ca titluri executorii. Particularitati si observatii, autorul remarca legatura cauzala realizata atat intre ele, cat si cu ipotecile pe taramul functionalitatii ca mijloace de garantare a platii.
In sfarsit, Cristian-Codrin Botu isi ridica multe intrebari de practician studiind Contractul de vanzare ca mijloc de constituire a proprietatii-garantie. Din nou, stabilitatea specifica viziunii notariale asupra lumii si a vietii se loveste de dinamismul si flexibilitatea unei vanzari care nu este o vanzare, ci o…
ipoteca. Bogdan Dumitrache se loveste de probleme similare tratand o chestiune care parea „clasica”: Unele consideratii privind ipoteca legala a antreprenorilor.
Se pare ca metamorfoza vechiului privilegiu special imobiliar in ipoteca legala nu s-a produs fara malformatii… Desi doctrina interbelica se pusese de acord cu natura juridica de ipoteca a acestui vechi privilegiu, sistemul de carte funciara pare sa necesite ajustari suplimentare la sarcini create in lipsa unui act (autentic) constitutiv (ca instrumentum).
Daca textul scris de un executor judecatoresc nu putea sa omita aspectele de executare, aceasta zona a garantiilor se dovedeste un teren predilect pentru analize mai detaliate. Profesorul Octavian Cazac ne ofera o viziune complexa (de drept roman si moldovean, de drept substantial si procesual) asupra executarii (silite a) bunului ipotecat.
In al sau Aspecte de drept material si procedural privind valorificarea bunului grevat de garantie reala: pretul comercial rezonabil si opozitia la vanzare, autorul ofera un tur de orizont al jurisprudentei de pe malul stang al Prutului. Totodata, Cristian Samoila vine cu o privire extrem de interesanta asupra unei specii mai ciudate de garantie: Aspecte referitoare la valorificarea, in cadrul executarii silite, a creantelor izvorate din finantari acordate in cadrul programului IMM INVEST ROMANIA.
Si, pentru ca, la finalul executarii, ipoteca (imobiliara) ar trebui sa fie si radiata din registrele de publicitate, Alin-Adrian Moise ataca frontal problemele practice generate de Radierea ipotecii imobiliare din cartea funciara. Nu in ultimul rand, doamna profesor Simona Gherghina isi aduce aminte ca prima dragoste a fost totusi dreptul privat si analizeaza domeniul garantiilor publice ca un veritabil „privatist”, incercand sa caute esenta de dincolo de feluritele texte legale in continua miscare si transformare: Garantiile publice locale – repere pentru un regim juridic unitar.
Dorinta de unificare este cea care pare sa anime domeniul garantiilor in ultimele decenii. Americanii au fost primii care au facut o unificare partiala (in domeniul mobiliar); in Quebec s-a facut o unificare pe un alt criteriu – al naturii garantiei – care a inglobat ipoteca si gajul intr-o singura figura, iar noi, romanii, am incercat sa luam ce era mai bun din cele doua lumi.
Dar miscarea pare a fi una ciclica, fiecare unificare fiind urmata de derivari ulterioare determinate de nevoi punctuale, ceea ce aduce nevoia unei noi unificari. Pentru ca nimic nu este mai sigur decat unitatea arhetipala.
In acest sens, Radu Rizoiu a incercat sa exploreze radacinile conceptuale ale temei in Functia creeaza organul? Despre notiunea de garantie, iar rezultatele au fost surprinzatoare chiar si pentru autor.
Dar lucrurile nu se termina aici! Sectiunea Varia este plina de texte excelente.
Domnul formator INM Stelian Ioan Vidu face o radiografie minutioasa a celebrelor (infamelor?) penalitati de neexecutare din Codul de procedura civila in Probleme actuale privind procedura aplicarii si fixarii de penalitati, reglementata de art. 906 C.
pr. civ.
Observarea particularitatilor procedurii aplicarii si fixarii de penalitati, reglementata de art. 910-914 C.
pr. civ.
Apoi, un alt judecator, Serban-Mihai Bratu, isi pune problema regimului juridic specific in cazurile in care intervine Eroarea de comunicare sau de transmitere, cu o tratare extrem de interesanta a unui text aparent anost si, altfel, neclar din Codul civil. Un judecator in devenire, Roxana Pais isi pune problema conditiilor de existenta a actului juridic in Inexistenta actului juridic civil, reinviind astfel o veche dezbatere doctrinara care periodic suscita probleme in jurisprudenta (ultima data, in jurisprudenta constitutionala din perioada pandemiei).
In „sectiunea avocatilor”, Ionut-Florin Cofaru si Cristian Cealera isi continua proiectul lor comun de a descifra logica din spatele noii reglementari in Concursul de norme aplicabile in materie contractuala in contextul Codului civil. Aplicarea principiului specialia generalibus derogant.
Stefan Nicolae Calin se intereseaza despre Functionarea interna a societatii pe actiuni: de la vointa sociala la vointa juridica, facand legatura dintre dreptul civil si cel societar. Justin Anghel incearca sa traseze unele linii de forta pe care sa se intemeieze si instantele noastre (in viitor) atunci cand se vor confrunta cu Revirimentul jurisprudential intre sistemul de drept anglo-american si sistemul de drept continental.
In sfarsit, Bogdan Ionescu vine cu o tema de mare actualitate (chiar daca prefera sa o plaseze intr-o zona elitista): Cateva consideratii de ordin practic-aplicativ asupra trisarii in sport (si, indeosebi, asupra jocului de sah).