Rezilienta. Reconstruirea dupa un traumatism

Am citit cu mare interes cartea „Rezilienta. Reconstruirea dupa un traumatism” scrisă de Jacques Lecomte și pot spune că m-a făcut să reflectez mult asupra modului în care trecem peste cele mai dificile momente din viața noastră. Autorul explică foarte simplu și clar ce înseamnă reziliența: acel proces de a te recăpăta după ce ai trecut printr-un trauma, fie ea mare sau mică. Ce mi-a plăcut cel mai mult e faptul că nu vorbește despre reziliență doar ca despre un lucru rigid, ci ca despre un fenomen care se petrece pe tot parcursul vieții noastre, ceva dinamic și plin de nuanțe.

Lecomte ne arată că reziliența nu e ceva ce ai sau nu ai, ci mai degrabă o calitate ce poate varia, poate fi mai puternică sau mai slabă, în funcție de situație și de starea noastră de moment. E ca un sport al sufletului, în care câștigi și pierzi, dar mereu te poți întoarce mai puternic din încercări. Ce mi s-a părut foarte interesant e faptul că autorul ne explică cum această reziliență nu se construiște doar în momentele de doliu sau de criză, ci și prin alte mijloace, cum ar fi iubirea, arta sau sportul. Probabil că mulți dintre noi am resimțit acest lucru, mai ales când am dat totul în ceva ce ne face plăcere și ne ajută să trecem peste momente mai dificile.

Ce mi-a rămas în minte e ideea că nu există un punct final clar, ci mai degrabă un drum, un proces continuu. Uneori suntem mai rezilienți, alteori mai slabi, dar important e că nu trebuie să cadem în disperare dacă nu suntem disponibili întotdeauna la aceași înălțime. Lecomte vorbește despre fazele de reziliență, despre cum putem să le recunoaștem și să le cultivăm, chiar și atunci când simțim că am ajuns la un punct mai slab. Asta m-a făcut să mă gândesc că fiecare pas, oricât de mic, contează în final pentru a ne construi un nou „eu” mai puternic, mai înțelept.

Îmi place modul simplu în care este scrisă această carte și cât de sincer și apropiat pare abordată ideea de a vindeca rănile sufletului. Lecomte ne arată că orice trauma, oricât de dureroasă, are și o punte de recuperare și creștere. E ca și cum ne spune că, indiferent de ce ni s-a întâmplat, nu trebuie să rămânem acolo, pentru că întotdeauna există o cale spre reconstrucție, chiar dacă uneori pare foarte greu de găsit. În final, această carte e o mână de ajutor pentru oricine a trecut prin momente grele și are nevoie de un semn că poate să reînceapă, să rezoneze cu propria sa reziliență.