Ce mi-a plăcut la acest roman e modul în care începe totul: cu un profesor care, din motive medicale, decide să plece departe de agitația Madridului și să se refugieze într-o cabană din munți. Imaginați-vă scena — vremurile astea, când totul pare destabilizat, iar cineva caută liniște și reîmprospătare, tocmai în mijlocul naturii. Și exact acolo, în liniștea munților, întâlnește pe cineva care schimbă totul: pe Montserrat, o femeie cu o pasiune atât de vie, încât pare să fie plină de foc interior. Ceva magic se întâmplă între cei doi, o conexiune profundă, plină de revelații și înțelepciune.
Salvador, personajul nostru, se transformă pentru că într-un fel, această relație îl readuce la un nivel de sinceritate și vulnerabilitate pe care nu-l cunoștea sau nu-l accepta anterior. Își schimbă chiar și numele, numindu-se Altisidora după un personaj din Don Quijote, ca și cum ajunsese să-și reconstruiască identitatea în această aventură a dragostei rare și intense. Chiar dacă diferența de vârstă și trecutul complicat stau întotdeauna pe lângă ei, totul pare să se reducă la aceste întâlniri pline de lumină, unde fiecare moment devine o revelație a vastului univers al sentimentelor umane.
Ce e frumos în romanul ăsta e modul în care autorul explorează iubirea matură, acea iubire care nu e neapărat despre intensitatea adolescentină, ci despre acceptarea și maturitatea pe care o aduce. Se vorbește sincer, aproape fără filtre, despre piele, dorință și iubire fizică, și cum acestea pot deveni uneori vindecătoare. Într-o perioadă în care lumea pare că se prăbușește sub povara crizei și incertitudinii, această poveste devine o metaforă despre întoarcerea în propria carne și propria esență, acel loc misterios în care cei doi încearcă să găsească sens și frumusețe în nestatornicia vieții.
Cu toate că e un roman despre dragoste, nu poate fi ignorată și tentația de a vedea această poveste și ca pe o reflecție despre cum oamenii maturi pot și trebuie să-și revendice iubirea, fără rușine sau prejudecăți. Manuel Vilas reușește să ne arate că, indiferent de vârstă, iubirea are aceeași putere vindecătoare, acea forță de a ne reaminti cine suntem cu adevărat. O carte plină de căldură și sinceritate, care te face să reflectezi la legământul universal al inimii, și la frumusețea limitată și totuși incredibil de profundă a dragostei adevărate.