Scrasnetul dintilor. Poeme Ed.2

Crancena carte, de moarte, de dragoste, de boala, de limita a limitelor. Reusesti sa fii autentic acolo unde cei mai multi mimeaza, se exhiba, se incadreaza intr-un trend al transgre siunilor de fite.
Tu insa esti autentic. Ai fost acolo, esti acolo, mori si invii cu adevarat.
Ai scris o carte care va ramane. – O.
Nimigean Mizand pe potentialul liric al suferintei, din care facuse principala sa tema inca din cartile sale mai vechi, Serban Axinte stie insa sa le infuzeze versurilor sale o forta si o vitalitate cu totul de remarcat. Aici durerea este pe deplin asumata, devine in cele din urma un fel de confirmator ontologic, iar volumul, privit in ansamblul sau, e o fenomenologie sui-generis a durerii, din care lipsesc stridentele, notele false si patetismele ieftine.
Si il confirma pe Serban Axinte ca pe una dintre vocile puternice si provocatoare ale promotiei sale. – Octavian Soviany