Scrieri Vol.3

Volumul 3 din Martin Luther, Scrieri , contine trei lucrari cardinale pentru teologia reformatorului – Comentariul la Epistola catre Romani , Comentariul la Epistola catre Galateni si Catehismul mic cu scurte explicatii. Cele doua comentarii sunt prezentate intr-o editie prescurtata, realizata de reputatul prof.
Kurt Aland si publicata initial in Luther Deutsch, Die Werke Martin Luthers in neuer Auswahl fur die Gegenwart (Editura Vandenhoeck & Ruprecht, Germania, 1991). Catehismul mic cu scurte explicatii este tradus dupa editia 1986 a Bisericii Evanghelice a Uniunii si a Bisericii Evanghelice Luterane Unite a Germaniei.
Volumul 3 din scrierile lui Martin Luther continua selectia de scrieri definitorii pentru Reforma din volumele anterioare. Textele comentariilor sunt prezentate intr-o editie prescurtata, realizata de prof.
Kurt Aland si publicata in Luther Deutsch, Die Werke Martin Luthers in neuer Auswahl fur die Gegenwart (Editura Vandenhoeck & Ruprecht, Germania). Editia retine pasajele esentiale pentru gindirea reformatoare a lui Luther si omite punctele de vedere asupra carora Luther va reveni ulterior si le va modifica sau chiar va renunta la ele.
Aceasta editie se bucura de o reputatie deosebita in lumea teologilor luterani si prezinta avantajul unei brevitati accesibile, imbinate cu fluenta lecturii. Comentariul la Epistola catre Romani , si nu lucrarea Cele 95 de teze, este considerat de multi drept punctul de pornire al Reformei, deoarece framintarea lui Luther cu textul epistolei, indeosebi cu expresia „o neprihanire pe care o da Dumnezeu”, l-au facut sa puna sub semnul intrebarii teologia faptelor prevalenta in vremea sa si sa dezvolte teologia Crucii.
In toamna anului 1515 Luther a inceput o serie de prelegeri despre Epistola catre Romani, concepute pentru studentii sai de la universitate. In timp ce isi pregatea cu multa sirguinta aceste prelegeri, a realizat treptat ca tema centrala a epistolei o constituie mintuirea numai prin har, numai prin credinta.
Framintarile lui au plecat de la fraza „in ea [in Evanghelie] este descoperita o neprihanire, pe care o da Dumnezeu, prin credinta si care duce la credinta” (Rom. 1:17).
Luther se framinta deja de multi ani cu dorinta de a duce o viata neprihanita, pentru ca stia ca ea este ceruta de Dumnezeu de la toti oamenii. Dar neprihanirea lui Dumnezeu era inteleasa la acea data de teologi ca o neprihanire a faptelor, la care se ajunge prin pazirea poruncilor, in timp ce acest verset spunea altceva – ca ea este darul lui Dumnezeu.
Adevarul acesta a aprins gindirea si viata spirituala a profesorului-calugar, ducind in cele din urma la Reforma. Comentariul la Romani prezinta cele mai timpurii cristalizari ale teologiei evanghelice a lui Luther, pe care el avea sa o descrie drept „teologia Crucii”.
Comentariul la Epistola catre Galateni este considerat o lucrare esentiala pentru intelegerea teologiei Reformei si a doctrinei protestante a justificarii numai prin credinta. Considerata o carte de capatii in luteranism, influenta ei s-a extins si in afara acestuia.
Charles Wesley o desemneaza drept cartea care i-a schimbat viata, iar John Bunyan (autorul lucrarii clasice Intimplarile pelerinului in calatoria sa) spunea: „Eu unul dau intiietate acestei carti a lui Martin Luther despre Galateni fata de oricare alta, din cite am vazut, in afara de Sfinta Biblie .” Luther prezinta cu vigoare doctrina neprihanirii numai prin credinta adoptind aceeasi pozitie a antitezei depline intre lege si credinta prezentate de apostolul Pavel. Sub lege, Dumnezeu ne apare ca un judecator a carui minie incercam sa o abatem de la noi prin fapte bune.
Dar natura noastra pacatoasa ne impiedica sa indeplinim cerintele unui Dumnezeu care, prin natura Sa, cere perfectiune, fapt care ne tine sub pacat, in moarte si robi Diavolului. In Hristos, Dumnezeu ne arata ca nu mai cere nimic de la noi, ci ne iubeste si este gata sa ne ofere iertarea Sa deplina, garantata prin singele Crucii.
Daca Il vedem pe Hristos rastignit si ne punem increderea in Dumnezeu, acesta devine un tata iubitor, dornic sa ne dea lucruri bune pentru ca nu mai suntem sub lege, ci sub har, care ne aduce libertate, speranta si dorinta sa facem fapte bune nu dintr-o inima plina de amaraciune si disperare, ci din voia noastra. Comentariul lui Luther la Epistola catre Galateni continua si acum, dupa o jumatate de mileniu, sa-i surprinda prin forta si relevanta sa, deopotriva pe specialisti sau profani.
Aici este clar prezentata doctrina neprihanirii prin credinta, neputinta Legii de a ne aduce favoarea divina si solutia lui Dumnezeu prin Cruce, prin Hristos, prin credinta. Catehismul mic ( Der Kleine Katechismus ), cunoscut si sub numele de Cartea mica de invatatura , a fost scris de Luther pentru instruirea copiilor si servitorilor de catre capul familiei si publicat prima data in 1529.
El reprezinta un rezumat al Catehismului mare si trece in revista Cele Zece Porunci, Crezul Apostolic, Rugaciunea Tatal nostru, Sacramentul Botezului, Cina Domnului, rugaciuni, rinduieli pentru viata si marturisirea pacatelor. Este redactat in forma traditionala de intrebare-raspuns si a fost inclus in Cartea Concordiei ca rezumat definitoriu al credintei luterane.
Este considerat una dintre cele mai influente lucrari ale Reformei, intrucit, desi nu are profunzimea teologica a altor carti, a servit la educarea in credinta luterana a nenumarate generatii de copii. Istoricul Williston Walker il descrie in O istorie a Bisericii crestine drept „unul dintre cele mai nobile monumente ale Reformei”.
Catehismul mic s-a bucurat imediat dupa publicare de o popularitate uluitoare. Folosit inclusiv in zilele noastre in Biserica Evanghelica si republicat in numeroase editii, el se remarca prin claritatea cu care prezinta invataturile Reformei, intelegerea poruncilor lui Dumnezeu, a jertfei lui Hristos, a sacramentelor si a modului in care credinta trebuie transpusa in viata de zi cu zi.
Dr. Martin Luther (1483-1546); nascut in Eisleben, Germania, devine calugar in 1505 si preot in 1507; din 1508 este profesor la Universitatea din Wittenberg; in 1517 afiseaza Cele nouazeci si cinci de teze; este excomunicat in 1520, iar in 1521, chemat la Dieta din Worms; intre 1521-1534 traduce Biblia in limba germana, traducere care ramine pina in zilele noastre cea mai cunoscuta in aceasta limba.