Seductie cavalereasca

Daca nu l-as fi cunoscut pe scriitor, asfi gandit si eu ca altii… inca un subiectinspirat din aceeasi sursa, mereu simereu, exploatata pana la epuizare,trimitandu-ma la atat de adevarata si,niciodata, perimata formulare „ca nue om sa nu fi scris o poezie”, betonmotivata: „cand a iubit, a luat un peticde hartie si-a asternut pe el tot foculdorului”.
Dupa ce am citit cartea numi-a fost greu sa-mi dau seama caGeorge Grigorescu este, de fapt, alteregoul autorului. Acest roman il consacrape George Vlaicu in randul romancierilorcare elogiaza dragostea, pe acelasi raft de sus dintr-o biblioteca, dar si, inaceeasi masura, pe un raft imaginar alunor inimi insetate de frumos!
-Geo Calugaru Parcurgand paginile romanului,cititorului nu-i va fi greu sa inteleagamotivul abordarii unui subiect desprecare multi ar spune ca este uzat, abuzat,utilizat pana la saturatie, desi, in fapt,reprezinta motivul pentru care, pentru majoritatea omenirii, lumea isi continuaexistenta: iubirea. Trebuie neaparatsemnalat ca paginile care urmeaza suntin perfecta concordanta cu sufletulautorului lor – pline de sensibilitate, deoptimism, de o naivitate placuta pe caremulti o pierdem, din nefericire, in fatadezamagirilor vietii.
Insasi povesteade dragoste pe care o trateaza volumuleste una care, in final, se dovedeste a filuminoasa in ciuda umbrelor care parsa o intunece, sa o obtureze si chiar, inanumite momente, sa-i puna piedicice par de netrecut. Cu optimismul decare vorbeam, George Vlaicu se declaraun sustinator neclintit al expresiei luiVergilius, „omnia vincit amor et noscedamus amori”, conducandu-si personajelecatre un deznodamant fericit.
-Razvan Nicula