Astazi, ca si in trecut, intr-o oranduire sociala ce se afla intr-o continua decadere, Iisus merge prin lume, pentru a readuce speranta si fraternitatea, pentru ca altarul iubirii sa fie reconstruit pe adevaratele sale temelii. Oricat de puternica ar fi furtuna, Iisus o linisteste cu pacea profunda si coplesitoare a lui Dumnezeu.
Oricat de negru ar fi intunericul, Iisus il lumineaza cu lumina lui Dumnezeu. Oricat de dezlantuite ar fi for tele, Iisus le stapaneste cu puterea nesfarsita a lui Dumnezeu.
Lucrarea Domnului, totusi are nevoie de instrumentele necesare pentru realizarea pacii. Ea solicita chemarea plina de ardoare a luminii si implora pentru obtinerea bunavointei ce este orientata catre infaptuirea binelui dumnezeiesc.
Intentia dumnezeiasca cere prezenta fortelor umane care ii sunt necesare pentru a se implini, tot asa cum si binecuvantarile cerului necesita vase alese, oameni de o rara puritate si credinta in Dumnezeu, prin care sa se poata manifesta. In zilele noastre, spiritualitatea reinvie apostolatul eliberator al Evangheliei in misiunea sa de reconstruire si de functionare a umanitatii pe baza legilor dumnezeiesti imuabile si cere sufletelor elevate sacrificiul de sine, pentru a renaste victorioasa.
De pretutindeni, se aud chemarile Domnului. Astazi, mai mult ca oricand, raspunzand acestei chemari, este timpul sa ne inaltam sufletele catre Iisus, Fiul lui Dumnezeu.
