„Profesor ilustru al Facultatii de Litere din Universitatea Babes-Bolyai, Liviu Petrescu (1941-1999) este unul dintre cei mai importanti critici literari postbelici, personalitate exponentiala pentru ideologia literara romaneaasca incepand cu deschiderea anilor 60. Cartile, studiile si articolele sale au intrat de fiecare data intr-un circuit viu al ideilor, fiind pretuite pentru anvergura ideatica si deschiderea teoretica, pentru spiritul de sinteza, ca si pentru precizia analitica.
intemeiate adesea pe un demers comparatist (care a antrenat mereu literatura romana si a dus la situarea ei onesta, lipsita de iluzii, dar si de complexe, intr-un context sau intr-o epistema mai generala), paginile criticului clujean se caracterizeaza prin desfasurarea pedagogica a argumentatiei, prin claritate si rigoare, prin interesul pentru calitatea artistica a imaginii, dar si prin convingerea ca literatura este o expresie a conditiei umane si ca, secondand-o, critica lucreza ea insasi, intr-un sens mai larg, cu valorile umanului.” (Sanda Cordos)