Teatrele documentare

Practicile teatrale documentare invadeaza scenele actuale si formeaza un soi de nebuloasa dificil de definit cu precizie. Ea e compusa din proiecte nomade , care calatoresc tot atat de bine in spatiul geografic ca si in suporturile artistice si mediatice: spectacole, dar de asemenea si carti, filme, site-uri web, bloguri…
Toate genurile sunt contaminate: se vorbeste de teatru documentar , performance documentar , opera documentara si chiar despre teatru de obiecte documentar . Din ce in ce mai prezente pe scenele actuale din lumea intreaga, formele documentare au contaminat toate domeniile spectacolului vivant.
Ce raporturi intretin artistii de teatru cu un document ca obiect instabil, proteiform, problematic? Aceasta lucrare incearca sa clarifice pe cat posibil nebuloasa imensa a teatrelor zise documentare si constituie atat o baza de cunostiinte pentru cercetatori cat si o incurajare la creatie pentru inventatorii teatrului.
In aceasta carte, analiza formelor contemporane este atasata de un fir istoric care se desfasoara plecand de la Primul Razboi Mondial, si se apleaca de asemenea asupra altor domenii artistice si mediatice. Autorii s-au sprijinit pe studiul unor spectacole semnificative in Franta, in Europa, si au largit domeniul de investigatie in America de Nord, America Latina si in Orientul Mijlociu.
Cititorul va gasi de asemenea casete tematice (extrase din publicatii, cuvinte ale artistilor) si va putea astfel sa descopere experiente si realizari de o mare varietate de grupuri de artsti (printre care Serghei Tretiakov, Living Newspapers, Peter Weiss, Joan Littlewood, Gianina Carbunariu, Rimini Protokoll, BERLIN, Mapa Teatro, Kris Verdonck, Katie Mitchell, Rabin Mroue si Lina Saneh etc.). Traducere din limba franceza de Mirella Patureau.