Teledemocratia si ghiontul

Teledemocratia si ghiontul. Consideratii privind stadiile de receptare a democratiei electronice si paternalismului libertarian in spatiul romanesc.
Analiza documentelor Nu cunosc, in spatiul public romanesc, o alta lucrare ca cea a lui Adrian Costea, care sa analizeze mai bine si sa dezvaluie ”democratia electronica” – de la concept la aplicabilitate propriu-zisa si impactul pe care aceasta il are asupra cetatii, inclusiv prin schimbarea modului de interactiune intre cetateni si diferite institutii sau autoritati. Intr-un demers obiectiv si detasat fata de obiectul cercetarii – ceea ce arata maturitate academica si abilitatea de a lucra cu structuri conceptuale si metodologii – autorul ne provoaca sa vedem atat perspectivele, cat si limitele noilor instrumente pe care tehnologia informationala le aduce si nu uita sa ne arate cum putem sa le valorificam in sprijinul proceselor democratice.
Solutiile teledemocratiei pot contura un standard comun in sfera publica, politica si in administratie, cu o conditie pe care autorul o subliniaza apasat: existenta unui stadiu optim de dezvoltare a procesului politic. Cu alte cuvinte, este nevoie de o cultura, politica consolidata de care nu toate societatile se bucura.
Ramane de dezbatut daca a noastra este suficient de pregatita – si ne referim aici la prelungita tranzitie catre o democratie consolidata care, in afara de institutii politice solide solicita si vointa politica de modernizare in raport cu exigentele cetatenilor. Una dintre cele mai importante implicatii ale teledemocratiei si ale instrumentelor asociate acesteia este cea vizibila la nivelul proceselor decizionale in felul urmator: accesibilitatea informatiei de interes public si responsabilizarea celor direct afectati de optiunile aflate pe masa decidentilor.
Teledemocratia ar intari capacitatea societatii de implicare in formularea si promovarea dezvoltarii la nivel local, regional sau national printr-un parteneriat special cu autoritatile, care nu ar mai putea ignora, astfel, interesele si initiativele cetatenesti. Consider ca mare parte a solutiilor sunt aplicabile de indata in administratia publica locala si ar duce la o schimbare substantiala care sa extinda perspectiva participarii de la consultarea cu cetatenii la proiectele cetatenilor.
Pentru toate acestea, cartea Consideratii privind stadiile de receptare ale democratiei electronice si paternalismului libertarian in spatiul romanesc . Analiza documentelor nu este o abstractiune de analizat din ratiuni pur academice, ci intr-un sens, inchide cercul interactiunilor intre cetateni si autoritati.
Pentru acest motiv trebuie citita imediat de toti actorii politici responsabili care au posibilitatea sa aplice efectiv teledemocratia in cetate. – Dr.
Viviana Anghel, lector asociat Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA