Teorii criminologice. Repere teoretice

Socotind oamenii nu doar ca entitati rationale dar si ca entitati purtatoare de spiritualitate, ale caror idealuri sunt Binele si Frumosul, Adevarul si Dreptatea, va trebui sa luam in considerare diversitatea de valori a fiecaruia, intensitatea trairilor, consistenta sperantelor si a idealurilor lor, dar si contextul in care li se cladeste personalitatea. O personalitate, cu profunzimile si complexitatile ei, ce se expune in multiplele raporturi sociale la care si prin care participa, si de al carei continut este responsabil deopotriva individul si societatea, ca instanta ce il judeca si pe care acesta o poate afecta si tulbura tocmai din launtrul ei.
Criminologia apare ca o stiinta nascuta din nevoia explicarii teleologice a crimei si a intregimii autorului acesteia, criminalul. O stiinta in al carei plan sunt angajate interogatii dintre cele mai diverse: „De ce si pentru ce exista crima?”, „Pentru ce se comite crima?”, „De ce unii oameni savarsesc crime iar altii nu?”, „De ce fenomenul criminogen se extinde si se malignizeaza?” etc.
Studiul cauzelor si a scopului criminalitatii a fost ghidat dintotdeauna de teorie, menita sa ofere o lentila fundamentala pentru intelegerea, interpretarea si explicarea comportamentelor deviante si criminale. De-a lungul anilor multe teorii au aparut si continua sa fie explorate, individual ori in combinatie, cercetatorii criminologi fiind preocupati in a face predictii si a cauta cele mai bune solutii pentru reducerea tipurilor si nivelurilor de criminalitate.
Dar, desi numarul teoriilor explicative ale comportamentelor criminale este mare, nici o teorie nu a reusit sa identifice toti factorii de risc si sa explice pe deplin toate tipurile de criminalitate sau toate variatiile sale. Am incercat in studiul de fata sa oferim un compendiu de selectii ale celor mai de seama teoreticieni ai criminologiei, si sa acoperim o gama larga si reprezentativa de teorii criminologice, atat din punct de vedere istoric cat si conceptual.