Tilcuirea Epistolei catre Evrei

Rugaciunea necurmata este arma cea mai puterni­ca in drumul desavirsirii sufletesti. Sfinta rugaciune este aceea care coboara asupra omului darul Du­hului Sfint.
Taina rugaciunii nu se indeplineste in anumite ore hotarite, caci toata vremea ce ramine in afara aces­tora este timp pierdut. Rugaciunea trebuie facuta deci neincetat.
Din citirea Sfintelor Scripturi vine lumina in­telegerii, care, dupa aceea, se schimba cu dumne­ze­iasca schimbare. Trebuie a ne instrui in asa fel ca mintea sa ajunga a pluti oarecum in Legea Dom­nu­lui, dupa calauzirea careia se cuvine a ne intocmi si viata.
Cind omul isi intr-armeaza sufletul cu cu­vin­tul lui Dumnezeu, el se umple de acea inte­lep­­­ciune care-l ajuta sa deosebeasca ce este bine si ce este rau. Citi­rea sa se faca in singuratate si toata luarea-aminte sa fie adincita in adevarurile Sfintei Scrip­­turi, din care sa primeasca intr-insul acea cal­du­ra care porneste izvorul la­crimilor, caci acestea incal­zesc pe om in intregime si-l umplu de daruri du­hovnicesti care-i invio­reaza min­tea si inima mai mult decit orice cuvinte.
– Sfintul Serafim de Sarov