Toate intr-o singura inima

• Volum castigator al concursului de debut organizat de Uniunea Scriitorilor si Editura Cartea Romaneasca, Editia 2024 Citind poemele din Toate intr-o singura inima , am avut impresia ca traim, autorul si cu mine, in realitati paralele. M-am trezit intrebandu-ma in repetate randuri cum poate ochiul lui sa vada frumosul acolo unde eu, fara doar si poate, as fi intrat la banuieli.
Sa gliseze in melancolie acolo unde eu as fi apelat din reflex la sarcasm si (auto)critica. De la un punct incolo insa mi s-a mai limpezit judecata: Razvan Fugaciu este o rara avis care dinadins nu-si duce discursul pana la ultimele sale consecinte; omitand sa abordeze frontal deruralizarea, speranta de viata scazuta sau poluarea, el cultiva de fapt o impacare cu realitatea de-a dreptul eroica.
Recomand acest debut in poezie candid-contemplativ cu increderea cu care as intinde seamanului meu, oricare ar fi acesta, un pahar cu shake detoxifiant. – Mihok Tamas Cotidianitati rurale cuminti, prinse in tesaturile unor perceptii ce filtreaza varste diferite alcatuiesc, in buna masura, realitatea poetica a acestei carti.
Melancolii presarate in scurte confesiuni de o sensibilitate lirica, recuperatoare a unor biografeme uitate si readuse in memorie, incarca lumea afectiva a poemelor. Subiectul liric isi gaseste rostul prin edificarea unor chipuri si intamplari din edenuri sumare de odinioara.
Trasatura dominanta a acestei instante poetice e simplitatea. O simplitate ce proiecteaza detalii semnificative pe panza unei memorii in care se vad momente, ceasuri, zile, intamplari, o intreaga lume adusa in prezentul poemelor de o vocatie poetica pentru care revederea si retrairea unei vieti de odinioara sunt exercitii ce plaseaza in exemplaritate destinele.
Minimalist atat cat sa nu riste apoeticul, Razvan Fugaciu e un poet autentic. – Aurel Pantea Poezia reprezinta pentru Razvan Fugaciu un prilej de a rememora experientele prin care a trecut, locurile sau oamenii care i-au iesit in cale, dovedindu-se de o vitalitate joculara si, pe alocuri, usor grava.
O vitalitate care isi actualizeaza in permanenta rezervele de inocenta si de ingenuitate. – Savu Popa