Tratat teoretic si practic de procedura civila

Lucrarea Tratat teoretic si practic de procedura civila reprezinta un episod marcant in opera juridica a profesorului Eugen Herovanu. Este o explicare a sensului, importantei si aplicarii consecvente a formei si formalismului in dreptul privat.
Pentru timpurile acelea, in care, asa cum arata autorul, analiza formei nu reprezenta o preocupare principala in cercetarea dreptului, conceptualizarea formalismului procedural a constituit trecerea de la nivelul de simpla practica judiciara, bazata pe abilitatea si imaginatia juristului, dobandita prin deprinderea empirica a „jocului” formelor si termenelor, la descoperirea sensului real al formelor in drept, respectiv protejarea drepturilor subiective, prin crearea unui cadru predictibil si echitabil pentru rezolvarea disputelor. Rigoarea procedurala, prezentata in opera profesorului, nu reprezinta o simpla piedica in calea analizarii unei cereri, ci devine garantia sigurantei circuitului civil, prin aceea ca disputele nu pot trena la nesfarsit, societatea avand nevoie de siguranta drepturilor aflate la adapost de situatii litigioase in curs.
Tot asa, ,”forma” unui act nu reprezinta o simpla capcana in care cade justitiabilul neatent sau nestiutor, ci un mijloc eficient pentru evitarea sicanei, arbitrarului in judecata sau a trenarii solutionarii pricinii. Tratatul isi propune si realizeaza „imblanzirea” formelor, prin explicarea, adesea cu argumente istorice sau chiar sociologice, a necesitatii existentei rigorilor procedurale si a unificarii acestora intr-un sistem care are legatura cu dreptul material, pe care, de altfel, il si serveste.
In acest fel, procedura civila isi dezvaluie caracteristica de stiinta a dreptului. Acest drum a fost continuat de alti mari proceduristi, precum Ilie Stoenescu, Savelly Zilberstein, Viorel Mihai Ciobanu, care au pus accentul pe interpretarea dogmatica a formelor, iar nu pe speculatia impusa de particularitatile de caz.
Din pacate, ca atatea opere valoroase, tratatul de procedura civila a ramas nefinalizat, cuprinzand numai partea generala, desi, in mai multe randuri, autorul se refera la abordarea anumitor aspecte in partea privind hotararea judecatoreasca ori caile de atac… – Prof.
univ. dr.
Traian C. Briciu, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti