Afroviti rasarise acolo precum un crin alb. Se uita prin fabrica sa-l gaseasca pe seful mare, intrucat era cautat la telefon.
Oamenii de la montaj uitara pentru o clipa de oboseala, impreuna cu frica de seful mare, si scoasera aburi uitandu-se la secretara. O mangaiau cu ochii pe noua secretara, iar ea nu se grabea sa plece, deoarece ii placeau mangaierile.
Pentru barbatii transpirati, ea era un strop de apa pe buza uscata. Sau o adiere proaspata pe pielea bronzata.
Am mangaiat-o si eu, de parca as fi mangaiat-o pe Kristiana si am simtit ca-mi dispare odata pentru totdeauna capusa fricii. Acum, barbatii isi smulsesera de pe chipuri umbra fricii.
Fapt ce m-a determinat sa cred ca daca eu eram indragostit de Kristiana, ei erau indragostiti de Afroviti. Demonstrand in acelasi timp ca dragostea este abur care te imbata.
Te imbata si iti alunga teama. – Fragment Traducere din limba albaneza de Oana Glasu.
