Poemele voit prozaice ale lui Gabriel Burlacu aduna in acest volum o „banca de date” pretioase din amintirile poetului. El rememoreaza cu finete si justificata nostalgie sunete si imagini ale unui trecut de care a ramas legat sentimental.
Urmele de pe nisip se vor sterge dar amintirea lor, imateriala, trece in minte si apoi in filele cartii. – Horia Garbea Scorbura misterelor In fata scorburii, culcus de vise, Stau si ma-ntreb ce-o fi in ea, Ce lucruri bine ascunse?
As vrea sa intru, Curios s-o explorez. Nu stiu ce mare e, cat de adanca.
Stateam acuma fata-n fata Scorbura si eu, Ea plina de mistere, Eu curios din fire. Intram, o cercetam, apoi Ieseam intr-un extaz imens, Ma bucuram de trairi intense.
