VINIL: Ce-am pierdut in foc

„VINIL: Ce-am pierdut in foc” scris de Marin Malaicu-Hondrari e o carte care te face să-ți pui întrebări despre răscruci vieții, despre amintiri și despre lucrurile pe care le pierdem pe parcurs. Destinată parcă să te bage în avionul unei introspecții intime, această carte e formată din două părți: „Copilul jegos” și un text tradus din limba spaniolă, un fel de reflecție asupra propriilor experiențe și emoții. De fapt, chiar dacă pare că povestește despre copilărie sau despre trecut, e mai mult o incursiune în adâncurile sufletului, în confuzia și frământările unui om care încearcă să-și pună ordine în amintiri și în identitate. Întreaga carte te poartă pe un teren destul de fragil, dar foarte sincer, în care realismul se împletește cu emotionalitatea. Se simte cum naratorul, sau mai bine spus, autorul, ne invită să privim lumea lui dintr-un unghi sincer, uneori aspru. În „Copilul jegos”, partea întâi, autorul ne aduce aproape de copilul care a fost, un copil plin de iluzii, dar și de momente întunecate și dureroase, de figurile autoritare și de propriile neliniști. În partea a doua, textul din limba spaniolă, pare a fi o reflecție mai matură, o recapitulare a unor experiențe dar și un fel de încercare de a păstra vie o anumită identitate, chiar dacă totul pare să fie în derivă. Ce surprinde cu adevărat la această carte e felul în care autorul reușește să combine fragilitatea cu brutalitatea, nostalgia cu deziluzia. Este ca și cum ai sta de vorbă cu un prieten care îți povestește despre momentele dificile, despre pierderi, despre încercarea de a găsi răspunsuri, dar fără a-și pierde umorul sau sinceritatea. E o lectură care te face să te gândești la trecerea timpului, la cât de mult ne schimbăm și, totodată, la cât de greu uneori e să ne desprindem de trecut, chiar dacă acesta ne apasă în mod nemilos uneori. În general, cartea are o putere de a te ține cu sufletul la gură, de a te face să te întrebi despre propria ta poveste, despre amintirile pe care le-ai pus undeva în colțuri uitate și despre cum le poți revaloriza sau, uneori, pur și simplu să le lași să plece. Este o lectură care te provoacă să fii sincer cu tine însuți, să îți asumi durerea, dar și frumusețea momentelor simple. Într-un cuvânt, „VINIL: Ce-am pierdut in foc” e o carte care nu se uită ușor, care te face să te gândești și să simți în același timp, și care rămâne în suflet mult timp după ce ai întors ultima pagină.