Inca din anii 1920, numeroase pamflete si articole, chiar unele carti, au incercat sa stabileasca o legatura intre „bancherii internationali” si „revolutionarii bolsevici”. Rareori aceste incercari s-au bazat pe evidente solide si niciodata n-au fost argumentate in cadrul contextului unei metodologii stiintifice.
Fireste, unele „evidente” folosite in aceste incercari au fost frauduloase, unele au fost irelevante, multe altele nu pot fi verificate. Examinarea subiectului de catre cercetatorii din mediul academic a fost evitata deliberat.
Probabil pentru ca ipoteza este impotriva distinctiei nete capitalisti versus comunisti (si oricine stie, desigur, ca acestia sunt dusmani ireconciliabili). In plus, pentru ca s-au scris multe lucruri la limita absurdului pe aceasta tema si o reputatie academica poate fi usor ridiculizata.
Este un motiv suficient pentru a evita subiectul. Din fericire, dosarul decimal al Departamentului de Stat, in particular sectiunea 861.00, contine o documentatie extinsa asupra legaturii ipostaziate.
Cand evidenta din aceste documente oficiale este pusa impreuna cu cea neoficiala din biografii, documente personale si istorii conventionale, de aici emerge o poveste cu adevarat fascinanta. Descoperim ca a existat o legatura intre unii bancheri internationali din New York si multi revolutionari, inclusiv bolsevici.
Acesti domni din banci – care sunt identificati aici – au avut o implicare financiara si au plantat radacinile Revolutiei Bolsevice. Cine, de ce – si pentru cat – este istoria acestei carti.
– Antony C. Sutton, Martie 1974 Asadar, nu e vreo surpriza de ce Sutton a fost boicotat, iar numele sau este astazi inca prea putin cunoscut.
Deprinsi a gandi in opozitii binare, mai mult sau mai putin marxiste (capitalism-comunism, revolutionari-bancheri etc.), lucrarile sale spulbera toate aceste distinctii false si contesta argumentat un intreg mod ideologic de a vedea lumea. Dupa ce parcurgi cartile lui, nu iti ia mult timp pana cand realizezi ca aproape tot ceea ce ai fost invatat despre trecutul recent este falsificat sau, in cel mai bun caz, denaturat.
[…] Antony Sutton era de parere ca intreaga istorie a ultimelor doua secole trebuie rescrisa. E dificil, macar si dupa ce parcurgi Wall Street si Revolutia Bolsevica, sa contesti acest punct de vedere.
Cu precadere istoria secolului trecut ne-a fost prezentata ca o gigantica lupta intre un (fals) bine si rau, intre pseudo-alternative ireconciliabile, manipulate de aceiasi eterni sforari. Pentru a depasi acest nivel precar de privitori ai umbrelor din pestera si a incerca o terapie intelectuala, un prim inceput il constituie aflarea adevarului istoric.
Iar cartea profesorului Sutton are aceasta calitate foarte greu de gasit in modernitate. – Ninel Ganea Traducere din limba ebngleza de Costel Stavarache.