Welt Der Marchen

Editie in limba germana. Aceasta editie trilingva a volumului Lumea povestilor de Ion Vlasiu reprezinta reeditarea in limbile romana, maghiara si germana a cartii publicate in anul 1978, la Editura Ion Creanga, din Bucuresti.
Pentru limba romana, aceasta noua editie este cea de-a treia (dupa cele din 1972 si 1978), iar, pentru versiunile in limbile maghiara si germana, reprezinta editia a doua, care reia traducerile realizate pentru editia din 1978 de catre Kerekes Gyorgy (in limba maghiara) si Lotte Roth (in limba germana). Pastrand acelasi design de carte si aceleasi ilustratii ale Cristianei Radu, cele trei versiuni ale cartii lui Ion Vlasiu pastreaza totodata aceeasi structura: cuvant inainte de Ioana Vlasiu, fiica scriitorului, prefata de Irina Petras, 15 povesti si, in incheiere, nota editoriala si cronologia alcatuite de Mircea Breaz.
Ion Vlasiu alcatuieste povesti noi din franturi de povesti vechi, nascoceste istorioare pe care le conduce spre o incheiere sau le lasa suspendate, iar cititorul e invitat sa preia pe cont propriu refacerea, completarea, incheierea rotunda si mereu provizorie a povestii. In cele mai multe dintre povesti, inving cei isteti, cei care stiu mai multe si, astfel, se pot adapta mai bine unor situatii neprevazute.
Sfatos, glumet sau reflexiv, povestitorul atrage atentia asupra puterii mintii iscoditoare si a calitatilor umane fundamentale: harnicie, generozitate, cinste, curiozitate, simt al umorului, chibzuinta. Astfel, iezii il inving usor pe lupul cel rau, pentru ca ei au citit povesti si stiu mai multe decat lupul.
Prin inteligenta, broasca cea mica il infrange pe pestele cel mare si rau, caci o minte isteata poate fi mai utila in lupta vietii decat forta fizica. Mezinul puilor de vrabie ii da o lectie de buna purtare pisicii lacome si mincinoase, dar, totodata, invata la randul lui ca prin prudenta poti depasi necazurile.
Greierasul cantaret e harnic in felul sau, caci si cantecul aduce folos comunitatii, de aceea merita rasplatit. Faptele bune pot vindeca rani si tristeti.