Home / Nicolae Manolache / Ziua cand au venit pestii

Ziua cand au venit pestii

41 LEI
In Stoc
Cumpără Acum
🔒 Plată Securizată & Livrare Rapidă
An apariție: 2026
ISBN: 9786303570211
Editura: NEUMA

Recenzia noastră

Cartea „Ziua când au venit peștii”, scrisă de Nicolae Manolache, e o poveste plină de farmec și magie, ce ne introduce într-o lume legendară, unde natura și viețuitoarele comunică între ele într-un mod absolut minunat. Încă de la început, ne poartă într-un tărâm unde timpul pare să fie suspendat, iar poveștile din Argeș și Dâmbovița capătă o notă de mister și aventură.

Ce mi-a plăcut foarte mult e modul în care autorul pictează această lume veche, unde pădurea, raurii, și apele sunt personaje cu suflet, ce încep să vorbească și să se adapteze noii realități. În capitolul întâi, chiar ne introducem în dialogul dintre apusul molcom al râului și cel mai bătrân lemn al pădurii, ceea ce ne face să simțim că asistăm la o conversație între oameni și natură — atât de vie și plină de suflet.

Stilul lui Nicolae Manolache e simplu și curat, iar povestea e spusă cu o sinceritate care te face să te simți ca și cum ai asculta o poveste de familie spusă de cineva drag. Liniile narative sunt ușor de urmărit, iar joaca de cuvinte și descrierile pline de culoare fac totul să prindă viață. Îți dai seama că autorul încearcă să ne transmită o lecție despre importanța păstrării legăturii cu natura și despre armonia pe care o putem avea cu mediul înconjurător dacă îi respectăm timpul și spațiul.

Unele pasaje te fac să meditezi la ceea ce înseamnă tradiții, legături cu natura, și cum poveștile pot fi o punte între trecut și prezent. E o carte care te invită să te întorci la rădăcini, la acele vremuri în care toate viețuitoarele trăiau în pace rodând echilibru și respect reciproc. În același timp, e și un melanj de magie și realitate, unde orice ființă – de la copaci, la pești și oameni — are o voce și o poveste.

În concluzie, „Ziua când au venit peștii” e o poveste minunată pentru cei mici și pentru cei mari care încă păstrează vie în suflet dragostea pentru natură și povești. E o carte care te face să visezi, să meditezi și, cel mai important, să te bucuri de frumusețea simplă a lumii naturale. O recomand cu inima deschisă pentru oricine vrea să redescopere magia vieții și a legăturilor ancestrale cu tot ce ne înconjoară.

Te-a convins?
Vezi Oferta

Descriere

Ziua când au venit peștii. Din poveștile Argeșului și Dâmboviței n n În vremuri de legendă, pierdute în negura timpului, apele, arborii, plantele și toate viețuitoarele aveau un limbaj comun, se înțelegeau perfect, trăiau în deplină armonie, într-un echilibru total cu mediul înconjurător.
În acele vremuri, pe întinsa câmpie a bătrânului Danubius se afla o pădure măreață, întunecată, nepătrunsă de om, formată din specii de sălcii, plopi și pâlcuri răsfirate de stejari falnici, rămași ca dovadă vie a unei alte păduri care a umbrit aceste meleaguri cu mii de ani în urmă. În valea largă și adâncă ce însoțea pădurea, în partea de apus, a început să susure cursul unei ape, care foarte repede s-a transformat într-un râu ce curgea molcom la vale.
– Bine ai venit în împărăția mea, Apă limpede și frumos curgătoare – s-a auzit o voce ca un tunet care a făcut să vibreze Pădurea și a trezit curiozitatea tuturor viețuitoarelor care o popu au. Care îți este numele, de unde vii și cât timp vei sta aici?
– Cine mi-a vorbit? – s-a auzit o voce cristalină, dar tot atât de puternică.
– Sunt eu, Stejarul cel mai bătrân din acest codru, starostele pădurii. Dacă privești deasupra copacilor, vei vedea o coroană mare, bogată, care se înalță cu mândrie peste vârfurile celorlalți copaci.
– fragment din Capitolul I, Omul, Argeșul și Pădurea