Strania valiza a domnului Silberstein

Ce-i, de fapt, romanul de fata? Nimic altceva decat un abonament pe ruta Iasi-Paris si retur, strabatuta cu o cursa a companiei Litterature Air.
In numele intregului echipaj, comandantul va ureaza bun venit la bord! Deoarece nu sunt excluse turbulentele pe parcursul zborului-lectura, va rugam sa mentineti centurile de siguranta atasate si scaunele in pozitie confortabila!
Un serviciu complet la bord le va fi oferit tuturor pasagerilor. O performanta de constructie narativa, mai cu seama in conditiile unei scriituri aparte, proprie prozatorului – una infinit dantelata in ping-pongul ironie-umor-satira si retur.
Romanul urmareste simultan trei destine. Pe de o parte, soarta a doi ieseni, celebritati romano-pariziene de la inceputul secolului XX.
Guillaume (Wilhelm-Willimuta) Silberstein e un mare marochiner parizian, cel care „a facut din femei regine” gratie posetelor din piele de crocodil (sau de soparla, cand nu se putea altfel). Bernard Natan (Nahum Tanenzapf) e producator de film, patron al casei Pathe, ajunsa la faima enorma gratie aducerii in Europa a filmelor de animatie americane si ecranizarii unor mari opere literare.
Al treilea personaj principal, contemporan cititorului, e Zinel, racolat de Clanul Campionilor si „scolit” ca sut de prima clasa la Paris. Prin roman circula incontinuu, printre personaje si prin timp, si un valizoi deosebit de urat si de ponosit, pierdut, aruncat, furat, regasit, in care se afla o arhiva de maruntisuri cu valoare strict personala.
Valizoiul este un obiect memorabil, care ilustreaza in felurite situatii deviza familiei Silberstein: „Iesi din ghetou, dar ramai in valiza”. Porunca mostenita de acasa incorporeaza o suma de stereotipuri benigne despre evreul retras, prudent, rezilient, dar si inventiv, creativ, pasionat.
La antipod, Natan ilustreaza cealalta tipologie: evreul artist, cu simtul ascensiunii frenetice, inteligent peste limitele intelepciunii. Miezul acesta de reflectie sapientiala, tesut atent de Catalin Mihuleac, se transmite cititorului pas cu pas, dispersat subtil in mici bule de afectivitate.
Dincolo de materialul istoric real si de fictiunea intregitoare, cartea are la baza o lista clara de pledoarii de ordin moral: despre toleranta, bine si rau, dreptate, singuratate si fragilitate. – Tania Radu