Arhipelagul Gulag Vol.1-3

De: Alexandr Soljenitin

An aparitie: 2009

ISBN:

Disponibilitate: produs disponibil
Vezi preț! Comandă online!

Arhipelagul Gulag Vol.1-3, de: Alexandr Soljenitin

Arhipelagul Gulag , Alexandr Soljenitin , vol.1, 544 pagini
Arhipelagul Gulag , Alexandr Soljenitin , vol.2, 560 pagini
Arhipelagul Gulag , Alexandr Soljenitin , vol.3, 528 pagini

Este cartea care a deschis ochii Occidentului asupra ororilor totalitarismului sovietic. Devenita foarte repede o adevarata Biblie a disidentilor din fostul bloc sovietic, Arhipelagul Gulag este o "incercare de investigatie literara" a anilor pe care Alexandr Soljenitin (1918 2008) i a petrecut in lagarele groazei, dupa ce criticase politica lui Stalin pe cand era capitan in armata sovietica. In 1945, serviciul de contrainformatii al armatei a interceptat niste scrisori, in care fusesera strecurate aluzii critice la conduita lui Stalin. Pentru acele randuri, Soljenitin a fost condamnat la opt ani de detentie in lagarele de reeducare. A fost eliberat in 1953 si trimis apoi in exil pe viata in Kazahstan. Desi a fost reabilitat in 1956 si a ajuns unul dintre cei mai cititi scriitori din tara, bucurandu se de sprijinul lui Hrusciov, in scurt timp a redevenit persona non grata si in 1968 relatiile cu autoritatile sovietice se deterioreaza si mai mult, dupa ce in Occident ii aparusera, fara acordul sau, Pavilionul cancerosilor si In cercul intai.

In 1970 i s a decernat Premiul Nobel pentru Literatura , dar asta nu a incalzit atitudinea oficialilor de la Moscova, scrisorile de amenintare au continuat sa curga, iar secretara care a dactilografiat Arhipelagul Gulag a fost hartuita de KGB si apoi gasita moarta in apartamentul ei. Atunci Soljenitin si a dat acordul ca Arhipelagul Gulag sa fie publicat in Occident, iar un an mai tarziu a fost arestat si inchis. Privat de cetatenie si expulzat din tara, Soljenitin lua calea exilului, din care avea sa revina abia in 1994.
Dupa ce a fost expulzat din tara, Soljenitin s a stabilit la Zurich, unde scriitorul german Heinrich Boll a incercat sa i faca sederea cat mai confortabila. Aici infiinteaza un fond pentru ajutorarea detinutilor si a familiilor lor si vireaza toate veniturile obtinute din vanzarea Arhipelagului Gulag.
Intre timp i se ecranizeaza O zi din viata lui Ivan Denisovici - roman scris in trei saptamani, in 1959 - da interviuri, calatoreste in Franta si in Spania si in 1976 se stabileste in SUA. In 1978 ii apar la Paris primele doua volume din Operele Complete, in care intra varianta definitiva a romanului In cercul intai si care vor fi completate in anul urmator cu volumele trei si patru (O zi din viata lui Ivan Denisovici, Miniaturi sau Pavilionul cancerosilor, pentru a le numi doar pe cele mai sonore). Lucreaza obsesiv la marea epopee Roata Rosie, lucrare monumentala despre prefacerile Rusiei.
In timp ce in Occident starneste dispute si controverse chiar printre conationali, in Moscova incep sa ia amploare pledoariile pentru editarea cartilor sale. In 1988 trimite prima scrisoare din SUA, publicata intr o revista distribuita prin Samizdat si in 1990, anul in care Gorbaciov ii reda cetatenia, apare Arhipelagul Gulag. Abia dupa patru ani Soljenitin revine in tara si incepe sa dea interviuri in care nu ezita sa critice Occidentul decadent.
Dupa ce fusese protejat de Hrusciov, care vazuse in el singura voce care putea acoperi ecourile politicii staliniste, dupa ce Gorbaciov i a redat cetatenia, Soljenitin a devenit unul dintre apropiatii altui sef de stat sovietic, Vladimir Putin, care i-a acordat prestigiosul Premiu de Stat Rus, chiar cu un an inainte ca Soljenitin sa moara in locuinta sa din Moscova, din cauza unei insuficiente cardiace. La moartea lui, oameni de cultura din lumea intreaga si mari sefi de stat i au adus elogii, reafirmandu i statura de mare disident si de constiinta morala a Rusiei si a Europei deopotriva. Ziarele din intreaga lume au reamintit parcursul dramatic al scriitorului care, prin dezvaluirile ororilor din gulagurile staliniste, a facut istorie: orfan de tata, crescut la Rostov pe Don de mama sa, mai tarziu student la facultatea de matematica si atras apoi de litere si filozofie, profesor, capitan in armata Rusiei, victima a regimului concentrationist din lagarele sovietice, scriitor respectat si apoi mazilit, portavoce a disidentei in Occident si, indiferent de care parte a granitei, critic intolerant - si de aceea controversat - al abaterilor de la un aspru cod al onoarei, pe care prea putini dintre contemporanii lui erau dispusi sa jure. (Alina Purcaru)