Comunicarea sociala a emotiilor.

De: Bernard Rime

Editura: Trei

An aparitie: 2008

ISBN: 978-973-707-155-2

Disponibilitate: produs disponibil
Vezi preț! Comandă online!

Comunicarea sociala a emotiilor., de: Bernard Rime

Spectacolul emotiilor produce un interes considerabil. Cel care traieste o emotie se grabeste sa vorbeasca despre ea. Cei apropiati il asculta cu aviditate si transmit mai departe aceasta povestire. Astfel, episoadele emotionale individuale se propaga in grup.

Ce provoaca aceasta fascinatie pentru emotie? Dar ce este o emotie? Ce functie indeplineste ea? De ce ne comunicam emotiile? Pentru a ne elibera? Cand devine traumatica o emotie? Care sunt consecintele traumei? Ne putem apara de ele prin comunicare?

Aceasta carte examineaza toate intrebarile de mai sus pe baza unei bogate documentatii stiintifice, evaluand aportul comunicarii emotiilor. De asemenea, ne ajuta sa intelegem de ce experienta emotiei stimuleaza spectaculos contactul si comunicarea sociale.

***

Bernard Rime este profesor la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei a Universitatii din Louvain, cofondator al centrului de cercetare "Emotie, cognitie si sanatate" si presedinte al International Society for Research on Emotion.

Vasile Dem. ZAMFIRESCU

Cuprins:
Prefata
Introducere

PRIMA PARTE
Emotie si exprimare: introducere

Emotiile. O scurta incursiune istorica
Darwin si exprimarea emotiilor
William James, schimbarile psihologice si constiinta
John Watson, behaviorismul dur
si campania impotriva emotiilor
Fiziologia are cuvantul: Cannon, raspunsuri
imediate si teorie centrala
Dupa Cannon, explorarea creierului visceral
Variatii de activitate si mobilizare de energie:
fluxul activarii
Stanley Schachter si teoria cognitiv-fiziologica
Noul val cognitiv: evaluare si emotie
Dezvoltari ale teoriei evaluarii
Alte analize cognitive asupra emotiei
Neodarwinismul in studiul emotiilor:
abordarea biopsihologica
Concluzii

Ce este o emotie?
Curiozitatile etimologice
Ce intelegea Aristotel prin pasiune
si ce intelegem noi prin emotii
Pentru a defini emotia
Durata emotiei si notiunea de episod emotional
Discontinuitatile in interactiunea individ-mediu
Elementele urmaririi unui scop

Ce trebuie sa stim pentru a intelege emotiile?
Emotiile provocate de variatiile de mediu
Rolul afectelor in cadrul actiunii:directie, viteza si optimizare
Rolul emotiilor in cadrul actiunii:obstacol, esec,pierdere,renuntare
Rolul emotiilor in cadrul actiunii:depasirea obstacolelor, apropiere
si finalizare
Memoria implicita si ghidajul silentios al afectelor
Concluzii

Comunicarea sociala a emotiei
Nevoia de a vorbi despre o experienta emotionala
Comunicarea sociala a emotiei: datele care o confirma
Exista, oare, diferente intre sexe?
Comunicarea sociala a emotiilor la copii
Comunicarea sociala a emotiilor la varsta a treia
Comunicare sociala a emotiilor,
nivel de educatie si apartenenta culturala
Paradoxul comunicarii sociale a emotiei
Concluzii

PARTEA A DOUA
Exprimarea emotiilor: aspecte sociale

De partea celui care asculta…
Fascinatia auditorului
Emotiile auditorului
Reactiile auditorului
Dinamica procesului de comunicare sociala
Limitele „intelegerii" suferintei altuia
Cine va fi receptiv la suferinta mea?
O legatura speciala

Cui vorbim despre emotiile noastre?
Partenerii comunicarii sociale a emotiei
„Tintele" comunicarii sociale la copii
Evolutia ulterioara
Reteaua partenerilor la adolescenti
Reteaua partenerilor la adulti
Parteneri ai comunicarii sociale a emotiei si cultura
Parteneri diferiti in functie de tipul emotiei?
Parteneri diferiti in functie de contextul episodului emotional

Propagarea sociala a informatiei emotionale
De la emotie la legenda
Comunicarea sociala secundara
Confirmari si extensii
Asta ramane intre noi!
Difuzarea episoadelor emotionale
Motivele difuzarii
Concluzii
PARTEA A TREIA
Exprimarea experientelor emotionale negative

Raspunsuri oportune, raspunsuri inoportune
Disconfortul provocat de suferinta altuia
Raspunsurile inoportune si interventiile simpliste
Diferitele forme de suport social
Mesaje verbale de reconfortare
Date empirice referitoare la reactiile oportune
si inoportune
Concluzii: prezervarea legaturii sociale

Episoadele emotionale tinute secret
Cum ar putea fi studiate amintirile emotionale
pe care oamenii nu doresc sa le comunice?
Este oare vorba despre experiente
de intensitate extrema?
Rolul rusinii si al culpabilitatii
Functia sociala fundamentala a secretelor
Costul lipsei unei comunicari sociale a emotiilor
Distantarea provocata de experienta

Emotie, exprimare, eliberare? Credinte populare
foarte puternice
Credintele populare
Credintele populare: date empirice
Exprimare = Eliberare? Teste empirice
Elemente corelate cu comunicarea sociala naturala
Efectele comunicarii sociale induse
pe cale experimentala
Efectele tehnicii de debriefing psihologic
O credinta bine ancorata
Credinte si cunoastere stiintifica
Aspectele pozitive ale practicilor de debriefing
Beneficiile exprimarii scrise
Perspective

PARTEA A PATRA
Lectiile experientelor emotionale extreme

Traumatismele emotionale: un scurt istoric
Originile conceptului de traumatism emotional
Prima abordare teoretica: Pierre Janet (1889)
Evolutia notiunii de trauma la Freud
Impulsul efemer dat de cele doua razboaie mondiale
Contributia notiunii de stres
Originile sindromului de stres posttraumatic

Pentru a intelege traumatismele emotionale
Sindromul de stres posttraumatic
Riscul de stres posttraumatic
Abordarea teoretica a sindromului
Concluzii

Impactul experientelor traumatice
Teorii ale realitatii si catastrofe teoretice
Postulate fundamentale rezistente
la situatii traumatice
Modele ale realitatii si lipsa de realism psihologic
Protejarea postulatelor abstracte
Echivalente ale traumelor la animale
Impactul situatiilor imprevizibile
si incontrolabile la animal
Dublul impact al evenimentelor
extreme la fiinta umana

PARTEA A CINCEA
Experientele emotionale, impactul si gestionarea lor

Emotie si creare de sens
Lectiile invatate din experiente emotionale extreme
Emotiile situate la limitele universului virtual
Emotia ca paradox
Emotia generatoare de sens
Indoiala si incertitudine
Evocarea cognitiva automata declansata de emotie
Ce inseamna crearea de sens?
Constructia autobiografica - generatoare de sens
Locul cunoasterii
Diferenta intre emotii
si traumatismele emotionale
Experiente emotionale clarificate si experiente emotionale neclarificate
Concluzii

Emotie si exprimare: depasirea simplismului
Credinte populare si date empirice
Impactul emotiei: depasirea simplismului
Conditiile resorbtiei si consecintele emotiei
Contributii ale comunicarii socio-emotionale la resorbtie
Dinamica socioafectiva in comunicarea sociala a emotiei
Dinamica socioafectiva in ritualurile sociale
Au ritualurile sociale efecte eliberatoare?
Ritualurile sociale: modelul propus de Durkheim
Beneficiile comunicarii emotionale
Concluzii

Matricea sociala a experientelor emotionale
Emotii si organizare a emotiilor la inceputurile vietii
Atasamentul la animale
Atasamentul la fiinta umana
Emotii, cognitii si legatura sociala
Informatia sociala in situatiile critice
A invata sa evoci evenimentele din trecut
Universul relatarii
Gandire sociala si reprezentari sociale
Origini sociale a doua cai
de gestionare a experientelor emotionale
Doua modalitati de comunicare sociala a emotiei
Concluzii generale
Bibliografie