Istoria Casei Albe, de: Jean-Luc Hees

  Exista multe moduri de a scrie istoria... Uneori, poate fi spusa pe indelete, dar asta, bineinteles, ar interesa doar specialistii... Jean-Luc Hees, fost director al France-Inter, multa vreme corespondent radio in Statele Unite, ne invita in culisele Casei Albe pe culoarele neoficiale, cele care ii pun in adevarata lumina pe cei care sunt gazduiti temporar aici.

  Lectura acestei carti ii va oferi cititorului adevarate momente de delectare. Pe deasupra, fara falsa pedanterie, cu un ritm dintre cele mai seducatoare, Jean-Luc Hees face o distinctie ferma intre mentalitatile prea invechitei Europe si mereu tinerei America.

  Este de observat la inceput ca in aceasta carte nu este vorba despre miticul si sfantul Washington, unde indeobste se spune ca a descalecat primul presedinte al Statelor Unite. Nici pe departe. De-abia John Adams, in 1800, incearca sa scoata din anonimat, la propriu si la figurat, cladirea gandita de irlandezul James Hoban. Casa Alba nu era decat o constructie neterminata, in mijlocul unui orasel inca in formare, inecat in noroi sau in praf, dupa anotimp. In curtea resedintei animalele pasteau in voie, iar toaleta era, evident, in fundul curtii. Unde este maretia? E la fel de stupefiant sa citim ca resedinta prezidentiala americana era, in anii 1800, deschisa oricui dorea sa intre. Mai mult, Congresul s-a dovedit de-a lungul anilor extrem de zgarcit sa aloce fonduri Casei Albe, chiar si atunci cand acoperisul practic statea sa cada in capul ocupantilor. Iar presedintii americani aveau ca servitori propriii angajati. 

  In 1814, izbucneste un al doilea razboi intre Anglia si tanara republica de peste ocean. Washingtonul cade, iar Casa Alba este incendiata. Nici o suta de ani mai tarziu cladirea nu era complet restaurata.

  Fiecare locatar al Casei Albe este creionat cu finete. In zorii mileniului al treilea nu putem sa nu gustam umorul lui Abraham Lincoln. Intr-o zi cand comandantul armatelor nordiste, sufocat de ingerintele presedintelui in mersul razboiului, ii trimite o telegrama rautacioasa cu urmatorul continut: "Am capturat 6 vaci sudiste. Ce sa facem cu ele?", presedintele Lincoln ii raspunde: "Mulgeti-le". Cititorii vor fi surprinsi de faptul ca presedintii SUA nu sunt cu nimic deosebiti de oamenii obisnuiti. De exemplu, mediocrul Harding transforma Casa Alba in tripou, iar tacutul Coolidge nu scotea nici un cuvant cand i se cerea ceva, iar ziaristilor le raspundea intotdeauna cu nu.

  Istoria Casei Albe este de o remarcabila calitate, atragand in acelasi timp prin ton si seriozitate. Aceasta carte este mai intai o frumoasa si necesara lectie de democratie. Iar cititorul dornic de informatie va avea o dubla satisfactie, patrunzand in cea mai pazita cladire din lume, descoperind leaganul democratiei si al libertatii si tara cea mai puternica din lume, ca si oamenii care o conduc, fara perdeaua oficiala a comunicatelor de presa si a pozelor oficiale.

   Nu ezitati sa o cititi!

http://www.bookblog.ro/istorie/istoria-casei-albe/

 

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-04-04&id=235556&kword=ionut+radulescu

Caracteristici

Titlu:

Istoria Casei Albe

Autor:

Jean-Luc Hees

Editura:

Pro Editura

Colectia:

Categoria cartii:

Istorie

Tradus de:

Alexandru Nicolae

An aparitie:

2000

Numar pagini:

0

Format: