Ultimul mohican , de: James Fenimore Cooper
Chingachgook apuca mana pe care vanatorul, cutremurat de sentimentele sale, i-o intindea peste pamantul proaspat rascolit.
Isi coborara amandoi capetele si varsara lacrimi arzatoare pe mormantul lui Uncas. Atunci, in mijlocul tacerii grave care se lasase, Tamenund isi facu auzita vocea, pentru a imprastia multimea.
— Destul! rosti el. Mergeti cu bine, copii ai lenapilor! Mania lui Manitu nu si-a spus inca ultimul sau cuvant. De ce Tamenund ar mai dainui mult timp pe acest pamant? Albii sunt de-acum stapanii pamantului, iar timpul oamenilor rosii inca nu a revenit. Ziua mea a fost mult prea lunga. Dis-de-dimineata, i-am vazut pe fiii Testoasei fericiti si puternici, si am trait indeajuns sa-l vad pierind, in amurgul lungii mele zile, pe ultimul mohican.
Caracteristici
Titlu:
Ultimul mohican
Autor:
James Fenimore Cooper
Editura:
Corint
Colectia:
Categoria cartii:
Literatura
Tradus de:
Margareta Chetreanu
An aparitie:
2004
Numar pagini:
240
Format:
13 x 20 cm
Comentarii la Ultimul mohican
Pentru a lasa un comentariu trebuie sa fiti logat.