Asa erau timpurile

Am invatat ca toate lucrurile trebuie facute aici si acum, ca nu ai dreptul sa amani nimic, ca nu ai dreptul sa spui „lasa ca voi face la anul”. Acest „la anul” s-ar putea sa nu vina niciodata.
Si nu-i vorba doar de proiecte mari, grandioase, planuri de viitor, e vorba de chestii micute, sa spui cuiva te iubesc, sa spui multumesc.Multumescul spus la timpul potrivit este una dintre lectiile pe care le-am invatat de la aceasta boala. -Viorel Mardare (Posmotrel) Viorel Mardare scria rar.
Scria incet, masurat. Avea simtul cuvintelor.
Pregatea orice text ca pe o intalnire – iI pieptana cu gramatica (era pedant, mai ales Ia punctuatie!) si il parfuma cu ironie. Scrierile lui sunt o cronica vibranta a primelor doua decenii ale mileniului nostru, o fresca reprezentand vicii si virtuti, o satira cu suflet, o iubire albastra cu svarca varita din armatura pe tabla vietii noastre.
Viorel Mardare este o combinatie uimitoare: pe de o parte, transant, fara compromisuri, iar pe de alta parte, plin de culori vii si optimism. Taie in carne vie si tamaduieste in acelasi timp.
Ca vinul bun, el trebuie gustat cu capul limpede, cu sorbituri mici, savurand aroma fiecarei figuri de stil, originalitatea fiecarei observatii, sensul fiecarui semn de punctuatie. – Marcel Spataru