Name: Cafeneaua noastra
Brand: Leonard Relea
SKU: 9786303301587
Price: 45 RON
Availability: InStock

LEI

Recenzia noastra

Imediat ce iei în mână cartea „Cafeneaua noastră” de Leonard Relea, parcă pășești într-un mic univers plin de povești, fiecare având propria sa viață și propria sa poveste de spus. Aurii sau triste, pline de viață sau cu sufletul chinuit, toate te fac să simți că te află în mijlocul acestor oameni și a dramelor lor, chiar dacă îi cunoști doar din cuvinte. Leonard Relea știe cum să picure în fiecare relatare o doză de suflet, de emoție și, uneori, de speranță, chiar și atunci când totul pare pierdut.

Fără să fie neapărat un scriitor extravaganț, Leonard are în mâinile lui un talent natural de a observa lucrurile fine și mai ales de a le reda cu o sinceritate simplă și directă. Cunoaștem personaje din toate colțurile, de la fetițe vânzătoare de flori cu ochiisesterii către lumea, până la bătrâni care așteaptă ca soarele să răsară și pe strada lor noroiasă, sperând la un altfel de zile. Toate aceste povești nu sunt altceva decât o oglindă, o fereastră spre sufletul oamenilor obișnuiți, ale căror vieți ascund adesea ceea ce e mai greu de spus.

Ce e impresionant la Leonard Relea e felul în care descrie intensitatea trăirilor, mai ales atunci când personajele lui se află la limită. În carte, personajele sunt vulnerabile, însă e tocmai această vulnerabilitate care le face atât de reale, aproape palpabile. Citind, ai senzația că le cunoști de-o viață, ai râde și ai plânge cu ele, fiind parte integrantă din universul lor. În plus, modul în care povestește pare de fiecare dată un amestec de poezie și proză, un dans delicat între real și ideal.

Cartea face ca totul să pară mai adevărat, mai uman, și parcă te învăluie cu acea căldură menită să ne aducă mai aproape de sufletul celor pe care, adesea, îi vedem din depărtare. Leonard Relea nu se limitează doar să spună povești, ci ne pune față în față cu propriile noastre emoții, ne challenges și ne face să gândim. Ah, și nu trebuie să te sperie stilul lui, pentru că e atât de sincer și de simplu încât te face să te simți ca și cum ai asculta o poveste spusă de un prieten bun, care te invită la reflecție și la visare.

În final, orice cititor care alege această carte va pleca cu un bagaj de trăiri, cu o doza de umanitate și cu un sentiment că, în viață, cele mai frumoase povești sunt cele purtate în suflet. Leonard Relea reușește să ne amintească că, dincolo de banii sau diferențele sociale, toți suntem conectați prin același dor de înțeles, de iubire și de speranță. Și poate, după ce închidem cartea, vom privi lumea cu alți ochi, mai blânzi și mai apreciați pentru frumusețea simplă a vieții.

Descriere

Povestirile lui Leonard Relea sunt despre oameni de toate felurile, buni sau răi, tineri sau bătrâni, bogați sau săraci, dar ceea ce trebuie să știți este că toate fac apel la ceea ce se află la interior, în sufletul lor. Și impresionează, indiferent dacă este vorba despre o fetiță amărâtă trimisă de părinți să vândă flori cu 5 lei buchețelul, despre o familie săracă de la capătul Iașului care abia își duce zilele, dar speră că soarele va răsări și pe strada sa noroioasă într-o bună zi, sau despre o mulțime de iubiri…
pierdute. Sunt povești de viață, cu bune, dar mai ales și cu rele, despre drumuri prin țară sau pe undeva pe aproape, pline de amintiri și întâmplări impresionante.
Leonard Relea a făcut demult gazetărie fiindcă nu putea să scrie direct literatură. Prin fișa postului, era obligat să livreze reportaje, nu proze.
Dar, chiar și atunci, Leonard Relea nu se putea abține. Când intra undeva, ochiul lui descoperea imediat misterul dintre o masă veche și un scaun cu trei picioare sau vedea strălucirea unei lumi apuse acolo unde alții nu vedeau decât un dulap fără balamale.
Omul e groaznic de talentat. Când iese din casă, intră imediat ba într-o poveste, ba într-o fabulă, când nu se-ntâlnește de-a dreptul cu Moș Crăciun pe stradă, vara.
Dacă volumul acesta n-ar avea coperte, am putea crede că autorul e străin și am bănui că e vorba de un suflet slav chinuit și poetic, ceva între Gogol și Cehov. Leonard Relea nu vede lumea așa cum este, ci așa cum ar trebui să fie.
La prozele sale frapează, în primul rând, intensitatea. Personajele lui Leonard Relea trăiesc la limită și, adesea, se frâng sub povara ei.
Acest prim volum de proză scurtă este aidoma buzduganului din poveste care anunță sosirea zmeului, doar că zmeul nostru e blând, tandru, melancolic, are o privire tristă și poartă ochelari. Citiți-l pe Leonard Relea.
Merită. – Cornel George Popa – prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România Leo, tu pictezi cuvinte, iar Poezia se plimbă liniștită prin Proza ta; un actor ar pune în lumină lectura textelor tale, iar un capricorn este cel mai serios semn din zodiac, zic specialiștii; presa ți-a presat prea tare conștiința și ai lăsat-o regulilor ei impuse de alții.
Fii un exilat, o vreme, e necesar pentru libertatea ta de mișcare printre cuvinte. Apoi oprește-te la o editură și fii donator de manuscris pentru o carte!
– Tonia Gherghel (România) Îl citesc pe Leonard Relea cu plăcere. Creează imagini în care mă pot regăsi, dacă nu pe mine, atunci, cel puțin pe un personaj pe care mi-aș dori să îl joc.
Aș vrea să pot scrie în stilul lui, dar nu pot. Îl citesc mai întotdeauna cu plăcere pe omul care scrie și semnează Leonard Relea!
– Otilia Obreja (Elveția) Cred că suntem numeroși cei care dorim să te citim. Știindu-te (mai mult sau mai puțin, depinde de fiecare) e frustrant să te vedem așa ezitant…
E aproape egoist… Se spune că numai oamenii egoiști pot fi fericiți.
Dacă acesta ar fi prețul ca tu să fii fericit, am fi gata să-ți iertăm egoismul… Scrisul e un act de curaj, e aproape sinucigaș pentru că, în mod sigur, nimeni nu poate fi pe placul tuturor.
Dacă plecăm de la principiul că fiecare e dator cu un act de curaj, măcar o dată în viață, decide doar tu când e momentul… Oricum ar fi, trebuie s-o faci pentru tine, pentru nimeni altcineva.
Eșecurile sunt mai ușor de suportat decât regretele… – Arina Riviere (Franța)