Caramiziu

Ora sase fix, cand se pleca acasa dupa o zi plina de agitatie si mai ales zguduita de anuntul demisiei directorului general. Julien iesi din blocul de pe strada Taitbout, se opri o clipa la coltul bulevardului imens si galagios, pe care il ura de ani de zile.
Mai mereu se juca in cap cu literele din numele acestui bulevard si nu‑i placea nici macar una dintre ele. Cu cunostin‑ tele lui limitate in materie de etimologie, isi imagina totusi ca trebuia sa aiba legatura cu casele sau cu oamenii tacuti.
Nimic care sa il atraga la asemenea multimi. Dar in seara aceea nu avea chef de alta vanzoleala, voia sa se duca in barul lui zen preferat, sa bea un pahar de chardonnay si sa manance o bezea umpluta cu ciocolata.
– [Fragment]