Despre iluzii, mituri, amagiri

• Premiul Stiintific al ARAT pentru cartea Despre iluzii, mituri, amagiri Cine oare nu se iluzioneaza? Cred ca 99 la suta din populatie o face.
Iluzia face parte din viata. Subiecte ca dragoste, bani si moarte au stirnit de-a lungul timpului foarte multe iluzii.
Ele sint cumva subiecte tabu. Si in acest secol, partenerii indragostiti nu vorbesc despre bani in cuplu si nici despre moarte.
In cultura noastra nu se apreciaza batrinetea… pentru ca deseori aduce boala si intotdeauna moarte.
Speranta uneori este cel mai mare dusman al luciditatii. De ce ne iluzionam?
Pentru ca este comod, pentru ca este dificil sa facem fata realitatii, pentru ca nu constientizam iluzia, pentru ca este securizant, pentru ca este linistitor, in pofida supararilor iluziilor si pentru ca am preluat acelasi tip de iluzii din familie si din cercul social. Este mai greu sa avem iluzii, decat sa nu avem, pentru ca ele uneori sunt temelia vietii noastre.
Iluziile ne dau un confort psihologic, un anumit fel de control. Oamenii, in general, se iluzioneaza despre multe lucruri, subiecte, insa, daca unele iluzii, mituri se demonteaza relativ usor (cele care sunt mai lesne de demonstrat), altele nu se desfiinteaza decat foarte greu sau deloc.
Temele principale in care sunt mentinute cele mai mari iluzii sunt temele fundamentale de interes pentru omenire: viata si moartea, iubirea-dragostea, banii, sexul. Daca mentinem de exemplu o iluzie cu privire la sistemul bancar, orice specialist competent in aceasta meserie ne poate arata repede adevarul.
In schimb, daca avem iluzii cu privire la dragoste, de cele mai multe ori avem relatii nefericite si este nevoie de psihoterapie sustinuta sa scapam de asemenea iluzii. Filosofii, psihologii, psihiatrii, psihoterapeutii, sociologii, biologii, medicii, fizicienii, antropologii, chimistii au explicat fiecare prin cunostiintele lor aceste mari teme.
Pot sa spun ca oricine, constient sau inconstient s-a intrebat cu privire la aceste teme. Ce inseamna iluzie?
A nu vedea realitatea asa cum este. O sa spuneti poate ca realitatea e vazuta de fiecare dintre noi diferit.
Da, diferit in functie de convingerile pe care le-am preluat de la parinti, societate, filme. Realitatea este ca lumea este plina de fictiune si ca ne si place cumva sa traim in fictiune.
Pe de alta parte, aproape fiecare dintre noi (constient sau nu) suntem preocupati de adevarul ultim si de multe aspecte fundamentale ale vietii: Ce e viata? De unde venim si unde ne ducem?
Ce e dupa moarte? Daca e ceva?
Ce e iubirea? Avem o nevoie fundamentala de a explica mersul lucrurilor de a le controla si ne folosim de diverse explicatii.
Uneori aceste explicatii devin incomode si neeficiente, la fel ca iluziile. Atunci explicatiile merita schimbate.
Cartea este scrisa pentru persoanele care isi pun intrebari si nu se multumesc cu raspunsuri preconcepute. Acelora dintre voi care doresc sa isi pastreze iluziile, sa se protejeze prin negare, le recomand sa se conserve cu toate riscurile ce decurg de aici.
Se prea poate ca unii dintre cei care vor citi aceasta carte sa fie cuprinsi de sentimente foarte diferite si contradictorii. Este foarte greu sa ne punem la indoiala sistemul de credinte…
si este greu sa scapam de iluziile noastre construite si intretinute poate de-a lungul unei vieti. Eu cred totusi ca o intrebare buna, este mai buna decat raspunsurile preluate de la altii.
Cu alte cuvintte, intrebarea copilului „de ce asa si nu asa?” are in ea multa inteligenta si intelepciune. Fiti ca si copiii: intrebati-va despre orice.