Adanci ascunzisuri, Dezmiarda scurtimi Surprind visuri, Aduc gandurile la liman. Nespusul tresare-n plutire Lamp antul smarald.
Exista in tornadele lirice ale poetei din cetatea lui Bacovia, cum ar fi spus criticul si istoricul literar G. Calinescu, „un mare procent de ireductibil ,si muzical”.
Multum in parvo este principiul poetico-estetic preferat al scriitoarei bacauane, eficient pana in 2024. Poeta Paula Barsan s-a salvat de caderea in autopastisa, deocamdata, (…) fie prin dorul „fara satiu” de (auto)cunoastere, de abstractizare, de viziune apolinica, fie prin limbajul „din ceas dedus”, prin congruenta interioara a propriului univers poetic, chiar in poeme, precum Ravasire: „Un miez de noapte porneste vartejul/ Diamantat/ Sufla caramizi in catarge./ Adulmeca o corabie departarea,/ Vaier nestins in prapastie/ Spre/ Centrul Pamantului.” Haloul existential, neoavangardist, inconfundabil si intraductibil al poeziei din volumul Dezirabil , reconfirma teza, aparent accesibila, a lui Fernando Pessoa: E destul sa existi pentru a fi complet.
– Petre Isachi
Recenzia noastră
„Dezirabil”, volumul Paulei Barsan, se dezvăluie ca un spațiu poetic intens, guvernat de un lirism puternic, ce amintește de atmosfera bacoviană, însa purtat într-o direcție distinctivă. Poezia ei nu se reduce la o simplă imitație, ci abordează complexități existențiale prin intermediul unui limbaj metaforic dens. Sintagmele fragmentate, asocierile surprinzătoare și imaginile puternice construiesc un univers oniric, în care „nespusul” găsește o modalitate de a se manifesta.
Principiul „multum in parvo” pare să fie coloana vertebrală a esteticii autoarei, reușind să concentreze emoții vaste și idei profunde în versuri scurte și concise. Așa cum sugerează și Petre Isachi, autoarea reușește să evite capcana autopastisei prin dorul perpetuu de autocunoaștere și printr-o viziune poetică autentică. Poemul „Răvășire”, menționat în descriere, este un exemplu elocvent al acestei capacități, ilustrând forța uraganeică a emoțiilor prin intermediul unor imagini puternice și simbolice.
Această poezie neoavangardistă, cu un halou existențial distinct, pare să ne reamintească, prin ecoul lui Pessoa, că existența însăși, în plenitudinea ei, este suficientă. „Dezirabil” nu este doar o lectură, ci o experiență senzorială și intelectuală ce invită la introspecție și la o explorare a propriilor dorințe și aspirații.
