Umbrele serii se lasa peste piata Obor. A mai trecut o vara, nu s-a schimbat nimic.
Aerul devine valurit si prea dens, ma simt ca intr-un acvariu, dincolo de peretii lui de sticla, se vede undeva, departe, orasul. Ne cresc la toti branhii si respiram ca pestii, bule mari cu cuvintele pe care le rostim se ridica lenes la suprafata.
Ne vom adapta, vom supravietui. Nea Stefan e la a sasea bere, se uita cu jind la a saptea.