Istoria Constitutionala a Romaniei (1859-2003)

Din punct de vedere politic in istoria Romaniei de la Unirea Principatelor si pana in prezent se pot contura clar patru perioade, asa cum sunt ele tratate in cele patru parti ale acestei lucrari, dar, din punct de vedere constitutional, le putem insuma pe ultimele trei intr-una singura si distinge numai doua perioade, despartite prin lovitura de Palat a lui Carol al II-lea din 10 Februarie 1938. Daca pana la aceasta data, Romania, sub regimul Constitutiunii din 1 Iulie 1866, revizuita la 29 Martie 1923, a fost guvernata prin legi adoptate potrivit procedurii constitutionale, dupa aceasta data, Statul Roman a fost si este guvernat prin acte normative, emanate de la puterea executiva, uneori cu complicitatea unor parlamente docile.
Aceasta degradare a spiritului constitutional in societatea ro-maneasca avea sa culmineze prin suprimarea constitutiei legitime, prima data la 30 Decembrie 1947, printr-un fals ordinar in acte ofi-ciale, cand s-a impus drept lege constitutionala un act al guvernului aclamat la un meeting de participantii de ocazie, a doua oara la 13 Decembrie 1991, cand s-a proclamat ca act fundamental, aclamat de oficialitatile prezente, un proiect de constitutie care nu parcursese intregul proces de legiferare. Atata vreme cat nu se recunoaste ca lege fundamentala a Ro-maniei Constitutiunea din 29 Martie 1923, aducandu-i-se, bineinteles, revizuirile de rigoare, Statul Roman nu se poate pretinde Stat de Drept.
Pe coperta, Palatul Adunarii Nationale, in care au fost adoptate Constitutiile Romaniei. Habent sua fata libelli