Pragmatica lingvistica

Pragmatica lingvistica. Teorii, dezbateri, exemple Prin bogatia ei Pragmatica lingvistica (aparuta in franceza in 2013 si acum in romana) este o carte de baza a acestei discipline.
Numele e foarte des folosit de multi specialisti in stiintele umane, dar notiunile pe care le cuprinde sunt din nefericire putin cunoscute. Bogatia tablei de materii si a indexului permite tuturor punerea la punct nu numai cu termenii, dar si cu notiunile legate de pragmatica.
Editia romaneasca pe care o prezint aici nu e folositoare numai pentru toti cei care nu cunosc suficient limba franceza, ci si pentru faptul ca prezinta multe parti noi si interesante. – Maria Iliescu (Universitatea din Innsbruck) Trebuie sa subliniem o inclinatie si o clarviziune pedagogica neobisnuite manifestate de autoare.
Claritatea exprimarii este remarcabila si autoarea poseda un dar pedagogic rar, care ii permite sa explice cu simplitate notiuni care simple nu sunt. A acordat o atentie deosebita notiunilor dificile, recurgand la o abundenta de exemple, autentice sau nu, care nu sunt numai prezentate in legatura cu ideea teoretica pe care trebuie sa o ilustreze, dar care sunt in plus insotite de un comentariu, pus intre paranteze drepte sub fiecare exemplu, care arata in ce mod idea teoretica prezentata se manifesta in exemplul in chestiune.
Se cuvine sa subliniem dubla competenta, destul de rara in zilele noastre la lingvisti, de care da dovada autoarea cartii. Adriana Costachescu se dovedeste competenta in logica si in filozofia limbajului dar, in aceeasi masura, si in lingvistica empirica, demonstrand ca este o lingvista de teren, apropiata de fapte.
Este in largul ei cand manipuleaza regulile rigide ale logicii propozitiilor sau cand trece de la logicile monotone la logicile nonmonotone de tipul „punct fix” sau „pe baza minimalista”, dar si cand descurca firele unor distinctii subtile ca cele dintre imperfectul de ruptura si imperfectul narativ. Recomandam lectura acestei carti atat studentilor filologi si profesorilor de lingvistica, cat si tuturor celor care se intereseaza de probleme de lingvistica, filozofi, logicieni, cognitivisti, psihologi sau pur si simplu iubitori si cultivatori ai limbajului.
– Georges Kleiber (Universitatea din Strasbourg), din revista Scolia, 2014