Prezenta sau absenta

„Debutul Alexandrei Vacaroiu din Prezenta sau absenta e, in linii mari, un exercitiu premeditat de survolare intima maligna. Tensiunea vine aici, intr-un fel, din stilizarea dramei erotice, a carei coregrafie negativa e regizata prin derularea unor secvente ale alienarii afective.
Tot acest „proiect” contorsionat e desfasurat de poeta sub forma unor misive pe alocuri cinice adresate „in absentia”, in succesiunea carora se concureaza reciproc buna parte din stereotipiile senzuale actuale (internautice ori ba). Ele vizeaza un proces de reconstructie interioara expozitiva, functioneaza, adica, mai mult ca demonstratii hristice, decat ca o terapeutica propriu-zisa.
Cu atat mai evidenta e aceasta „destinatie” cu cat poemele „deconspira”, din loc in loc, o recuzita usor trivializata, ce reviziteaza repertoriul deja epuizat al retoricii amoroase. Ea dovedeste, simultan, si o preocupare (aproape) obsesiva pentru cautarea efectelor, pe care poeta o exploreaza si dincolo de schita intima, la un palier ceva mai existentialist, cu bataie mai larga, pe care aproape ca il trivializeaza: „e putin ciudat cum se probeaza orice sentiment in oglinda ca o rochie noua de la h&m” vs.
„imi arunc biletul pe geam si astept controlorul/ viata e asa de frumoasa ca am senzatia ca trebuie s-o platesc”. E forma cea mai accesibila de confesiune, dar nu si unica.” – Andreea POP („Psihologia feminină hardcore” – revista Vatra, 19 Decembrie 2016)