Daca nu l-ar trada linia de mira si distanta la care face victime, nu am sti niciodata cine a tras. Suntem coplesiti de problemele sociale si striviti de cele casnice, nu mai e timp pentru dragoste decat in proiectii imaginare sau uneori in filme.
Se spune ca dragostea-i o repetitie. Da, e, numai ca niciodata nu ajunge la o forma finala.
Poate numai daca am trai intr-o lume ideala, unde volumele de poezie se semneaza cu initialele seriei unei pusti semiautomate, cu care poetul a scris pe zid aceste sonate. – V.
Leac