Revolta si acceptare

Revolta si acceptare. Eseu despre timpurile noastre Constiinta moderna, formata in etosul revoltei prometeice, impune ca omul sa se creeze pe sine in mod independent si sa-si aleaga telurile spre care va tinde.
Aceasta operatiune nu poate fi realizata in mod consecvent. Ea ii atribuie omului un statut divin pe care el nici nu-l detine si la care nici nu poate ajunge.
Straduindu-ne sa realizam reprezentarea prometeica a autocreatiei, ne situam sub impactul miturilor ideologice si ale anturajului. Incercand sa ne rupem de fundamentele civilizatiei care ne definesc identitatea, construim identitati cat se poate de arbitrare si efemere.
(…) Existam intr-o ordine creata de generatii intregi, fata de care individul in sine nu poate adauga mare lucru. Aceasta ordine culturala rezulta dintr-o ordine metafizica ce depaseste intelegerea omeneasca.
Sentimentul acestei ordini ne este comun – adesea o negam verbal, dar actiunile noastre ne contrazic. Fundamentul ei este religia.
Traducere din limba polona si note de Constantin Geambasu.