Ah, cartea „Te apropii” de Elena Liliana Popescu nu e doar o simplă colecție de pagini; este o adevărată mărturie a spiritului unei autoare care îndrăznește să traverseze granițe culturale și lingvistice, ca și cum ar fi propriile ei case. Imaginați-vă, o carte tradusă în atât de multe limbi – română, arabe, chinezești, chiar și limbi mai puțin întâlnite – și totuși, în mijlocul acestei diversități, vocea ei rămâne fermă, clară, ca și cum ar striga lumii: „Uită-te, vreau să fiu înțeleasă peste tot!”
Având în vedere această multiplicare a limbajelor, nu e doar o demonstrație de robustețe intelectuală sau curaj, ci și o demonstrație de dorință profundă de a fi aproape de fiecare cititor, indiferent unde s-ar afla. Cartea pare să fie construită ca o punte – o punte spre sufletul fiecărui cititor, care se poate regăsi, poate chiar se poate reîntâlni cu sentimente sau idei, indiferent de limba în care citește.
Elena Liliana Popescu reușește, în mod admirabil, să îmbine această latură universară a artei sale cu ceea ce eu aș numi o pasiune pentru „a fi prezentă”, pentru a fi acolo, în momentul întâlnirii cu cititorul. Și nu doar o prezență superficială, ci o prezență profundă, plină de meticulozitate și dedicație, precum un artist care știe să lase amprenta sa peste fiecare cuvânt. În acest fel, ea nu doar că promovează literatura română pe scena internațională, ci și creează o punte pentru înțelesuri universale care ne leagă pe toți.
Ce mi-a plăcut cel mai mult e această încăpățânare a ei de a naviga pe mări și oceane, de a nu se lăsa învinsă de barierele lingvistice sau culturale. Îți dai seama că ea construiește, pas cu pas, o identitate literară la nivel global, iar asta nu e deloc o treabă ușoară. Îți imaginezi câtă perseverență și curaj trebuie să aibă pentru a rămâne fidelă viziunii sale, pentru a continua să își „ajungă” cititorii, fie ei din Japonia sau din Brazilia.
În final, această carte nu e doar despre cuvinte sau limbi – e despre curaj, despre dorința de a fi înțeles și apreciat și despre credința într-un evantai larg de posibilități umane. Elena Liliana Popescu nu e doar un nume pe copertă, ci o invitație către noi toți de a ne depăși limitele și de a îmbrățișa diversitatea cu sufletul deschis. Și, dacă ar fi să-mi aleg o cuvinte finale, aș spune doar că această carte e o adevărată celebrare a ceea ce înseamnă să fii menționat insular pe mările lumii, cu curaj și cu o pasiune arzătoare pentru artă și comunicare.