Tratate hispanice de doctrina cavalereasca

Lucrarea Tratate hispanice de doctrina cavalereasca cuprinde: • Partida II, Titlul XXI – Despre cavaleri si despre care este datoria lor – Alfonso X al Castiliei • Cartea Ordinului Cavaleriei – Ramon Llull • Cartea Cavalerului si a Scutierului – Don Juan Manuel • Cartea Ordinul Esarfei Pe fundalul unor experiente tot mai complexe de viata comuna in care lumea spaniola si cea romaneasca se intalnesc intr-un proces de integrare europeana din ce in ce mai intens, colectia Biblioteca Hispanica a Institutului Cervantes , in care apar traduceri din literatura spaniola clasica si contemporana – cu o atentie speciala acordata nonfictiunii, eseisticii filozofice, reflectiei etice si etico-politice -, este rezultatul colaborarii dintre Institutul Cervantes din Bucuresti , care a avut initiativa acestui proiect, si Editura Humanitas . Colectia este realizata de un colectiv de profesori si traducatori, specialisti in limbi si literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti , sub coordonarea unui comitet stiintific international.
Titlurile colectiei apar, unele dintre ele, in formula bilingva, si toate in conditii editoriale speciale, insotite de un aparat critico-analitic complex. Scrierile adunate in acest volum propun o asezare a adevarului despre cavaleri undeva la mijloc intre fictiunea idealizanta si informatia frusta legata de razboaie, statistici necrutatoare si cinice manevre din culisele puterii.
Reinventarea cavaleriei prin intermediul acestor texte constituie o tentativa de rationalizare a exercitiului puterii careia cavalerii i se asociaza si care se manifesta chiar in sanul institutiilor prin care puterea se exercita. Produse in cancelarii regale, in tacerea scriptoriului monastic si in imediata apropiere a bataliilor politice si teritoriale de catre regi, teologi misionari ori mari nobili si cavaleri, tratatele sunt o reflectie asupra propriilor circumstante si un efort de autoreglementare a comunitatii oamenilor de arme, ca datorie fata de semeni si in scopul propriei mantuiri.
Iar daca cei care detin puterea o pastreaza nu numai prin forta, ci si in virtutea unui bine superior pe care il explica si il justifica, asta inseamna ca individul aflat la baza acestui mecanism inceteaza sa mai fie exclusiv un mijloc, ca sa devina, macar intr‑o anumita masura, un scop. – Mianda Cioba Tratatele medievale de doctrina cavalereasca sunt o tipologie textuala cu origine hispanica, asa cum romanul cavaleresc este creatia lui Chretien de Troyes.
Cele patru reunite in aceasta editie impartasesc o istorie comuna ce se intinde de-a lungul a trei sferturi de veac (1265-340). In toate, fictiunea cavalereasca rezoneaza cu experiente sociale si istorice concrete.
Este evidenta influenta pe care o are asupra autorilor, fie ei cunoscuti sau anonimi, lectura Eticilor si a Politicii aristotelice , a Summei Sfantului Toma , precum si impactul culturii predicatiei si al cartilor sapientiale. La fel de graitor e si modul in care fiecare tratat recurge la doctrina bisericii, la etica de esenta crestina, pentru a schita, cat mai categoric si convingator, deontologia cavaleriei pe temeiul unui complicat sistem de dependente si responsabilitati.
Daca in tratatele lui Alfonso X si al lui Don Juan Manuel regele si elita nobiliara formuleaza principii pornind de la misiunea cavaleriei de a apara biserica si comunitatea, Ramon Llull extrage aceasta misiune din ordinea profana si face din cavaler instrumentul realizarii unitatii religioase a lumii sub semnul credintei lui Hristos. Cartea Ordinului Esarfei ar fi cantecul de lebada al apologiei ordinului cavaleresc, identificat cu clasa nobiliara.
Tratatele de doctrina cavalereasca contin marturia cautarii unui statut marcat de responsabilitatea si solidaritatea care devin piatra de temelie a constructiei institutiilor politice, intr-o lume structurata in jurul razboiului. Tratatul llullian a cunoscut numeroase traduceri inca din epoca medievala, iar reglementarile alfonsine din Partida 11 au fost traduse relativ recent in limbile franceza si engleza.
Cartea Cavalerului si a Scutierului si Cartea Ordinului Esarfei apar aici pentru prima data transpuse intr-o alta limba decat cea originala. Traducere din limba spaniola deMianda Cioba.