Imediat ce începi să citești cartea lui Attila F. Balazs, „Minimal”, îți dai seama că vorbim despre o abordare poetică foarte diferită față de ceea ce se practică în mod obișnuit. Cu un stil limpede și aproape minimal, autorul încearcă să simplifice și să clarifice sensul cuvintelor folosite în poezie. E ca și cum poezia lui vrea să se face mai democratică, mai accesibilă, chiar și pentru cei care nu sunt neapărat experți sau pasionați în poezie, și pentru cititorii mai puțin obișnuiți cu simboluri sau aluzii complicate.
Ce mi s-a părut cel mai interesant a fost conceptul de a reduce poezia la un nivel foarte elementar, aproape ca în poezia concretă. Adică, nivelul de sens al fiecărui poem este direct legat de cuvintele folosite - nimic în plus, nimic în minus. Balazs nu vrea să încarce poeziile cu simboluri sacre sau cu conotații ce pot deschide multiple interpretări. În schimb, pare foarte concentrat pe exprimarea unei gândiri cât mai directe, experiențiale, în care cuvintele spun ceea ce trebuie spus fără o înțesare simbolică complicată.
Am avut impresia că, prin această metodă, poezia devine mai ușor de descoperit, mai clară, și chiar mai umană. În loc să te pierzi în exuberanța simbolurilor, te lași purtat de semnificațiile simple ale cuvintelor, care devin singurele puncte de reper. Este aproape ca și cum autorul a zis: „Uite, asta este ceea ce vreau să spun. Nu e nevoie de interpretări complicate, totul este chiar aici, în cuvintele mele.” Și, din această perspectivă, lectura devine o experiență diferită, mai sinceră și mai aproape de realitate.
Mi-a plăcut faptul că, în final, acest mod de a scrie poezie nu subminează valoarea poeziei, ci o reformulează. În loc să fie o artă ascunsă în simboluri și aluzii, poezia lui Balazs devine un fel de conversație intimă despre existență zilnică, despre ideile simple și despre modul în care acestea dau sens vieții noastre de zi cu zi. E ca și cum poezia devine o oglindă a banalului, dar văzut în mod profund și sincer.
Per total, „Minimal” nu e doar o colecție de poezii. E o încercare de a redefini cum înțelegem și aprecierem poezie, arătând că uneori, cel mai simplu mod e și cel mai autentic. Pentru oricine e curios să vadă o poezie construită pe un fundament diferit, mult mai accesibil și, în același timp, foarte sincer, această carte poate fi o experiență care să îți lase o amintire plăcută și o perspectivă nouă asupra cuvintelor și sensurilor lor.”